La 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, cancelarul german Angela Merkel a pledat luni pentru o Europă a 'solidarităţii şi libertăţii', amintind de evenimentele din 1989 care au condus la sfârşitul separării continentului european între Est şi Vest, notează AFP.

La invitaţia premierului ungar Viktor Orban, Angela Merkel s-a deplasat luni în Ungaria, în oraşul de frontieră Sopron, unde, la 19 august 1989, peste 600 de germani din Republica Democrată Germană (RDG), care se aflau în vacanţă în Ungaria, au profitat de deschiderea unui post de frontieră cu Austria cu ocazia unui 'picnic paneuropean' pentru a fugi în Vest.

Evenimentul a constituit o breşă decisivă în 'Cortina de Fier', această separare ideologică şi apoi fizică, instalată în Europa la scurt timp după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, între zona de influenţă sovietică în Est şi ţările din Occident, simbolizată prin Zidul Berlinului.

Acest picnic 'a devenit un simbol internaţional care a demonstrat că dorinţa de libertate nu poate fi abandonată', a apreciat Angela Merkel în discursul pronunţat alături de Viktor Orban, după o slujbă religioasă într-o biserică din oraş.

'Sopron a demonstrat ceea ce ne face pe noi să fim europeni', a spus Merkel, subliniind că picnicul a fost 'o poziţie în favoarea solidarităţii, libertăţii şi păcii, pentru o Europă cu faţă umană'.

Acestea sunt valorile care trebui să continue 'să unească Europa', a susţinut cancelarul german, invitând la 'combaterea cauzelor exodului şi persecuţiilor' care îi determină pe refugiaţi din 'zonele de război şi în criză' să ia calea exilului, spre Europa în special.

Politica europeană de azil a provocat în ultimii ani tensiuni puternice reflectate prin poziţiile divergente ale Angelei Merkel şi Viktor Orban la apogeul valului de refugiaţi în 2015.

În timp ce Angela Merkel, cancelarul conservator al Germaniei, a pledat la început pentru o politică generoasă faţă de refugiaţii care fugeau de război, premierul ungar suveranist a opus un refuz categoric imigraţiei în numele apărării valorilor creştine.

Veterani ai politicii europene - Angela Merkel este la putere din 2005, iar Viktor Orban din 2010 - cei doi lideri s-au întâlnit ultima oară în iulie 2018 cu ocazia unei vizite efectuate de Viktor Orban la Berlin.

Angela Merkel a profitat de ocazie pentru a-i reaminti omologului său ungar îndatorirea de 'umanitate', în timp ce Ungaria fusese acuzată în mai multe rânduri pentru tratamentul său faţă de solicitanţii de azil reţinuţi la frontierele sale.

Din 2015, peste 200 km de gard de sârmă ghimpată ridicat de guvernul premierului Viktor Orban împotriva migranţilor închid graniţa de sud a Ungariei cu Serbia şi Croaţia. Angela Merkel a respins întotdeauna această 'politică a sârmii ghimpate' în centrul UE.

Fiecare în felul său, cancelarul german şi premierul ungar au fost profund marcaţi de evenimentele din 1989 care au dus la căderea Zidului la 9 noiembrie.

'Deschiderea Cortinei de fier în Ungaria a deschis calea spre reunificarea germană', a evocat Viktor Orban luni. 'Ştiam că eliberarea noastră de sub jugul sovietic nu va fi definitivă decât cu o Germanie unificată', a adăugat el.

Fiică de pastor care a mers să locuiască cu întreaga sa familie în mod voluntar în Germania de Est comunistă şi atee pentru a predica Evanghelia, Angela Merkel, în vârstă de 65 de ani, are imaginea unui lider care nu face compromisuri în privinţa valorilor libertăţii, justiţiei şi statului de drept.

În ochii lui Viktor Orban (56 de ani), care a debutat în politică în calitate de disident liberal în 1989, căderea comunismului a marcat mai întâi de toate pentru Ungaria şi ţările din Est revendicarea suveranităţii lor, o noţiune asupra căreia el s-a arătat din ce în ce mai intransigent de-a lungul anilor până la a fi acuzat de derive antidemocratice în exerciţiul puterii sale.

Dincolo de divergenţele politice, cele două guverne au interese economice strâns legate, Germania este principalul partener economic al Ungariei, în special datorită prezenţei puternice a constructorilor germani de automobile în această ţară. AGERPRES/ (AS-autor: Lilia Traci; editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)