Învingătorul alegerilor generale din Grecia, Kyriakos Mitsotakis, exponent al unui curent modernizator al conservatorismului, şi-a propus eliberarea ţării sale de ceea ce el consideră ca fiind idei învechite de stânga şi transformarea statului elen, cu o politică de impozite joase, într-un paradis al mediului antreprenorial, scrie EFE.

Trei ani şi jumătate după ce a devenit, la 48 de ani, cel mai tânăr lider al formaţiunii conservatoare Noua Democraţie, Kyriakos Mitsotakis şi-a condus partidul, într-un interval de 40 de zile, la două victorii zdrobitoare asupra partidului de stânga Syriza al premierului Alexis Tsipras, care a guvernat ţara din ianuarie 2015.

Ca preşedinte al Noii Democraţii, Mitsotakis a dorit să-şi creeze o imagine de lider "care va moderniza ţara" şi care o va face competitivă pentru secolul al XXI-lea.

El a pus în centrul programului său politic companiile şi clasa medie, aceasta din urmă fiind cea mai afectată de creşterea presiunii fiscale în ultimii ani.

Viitorul prim-ministru a promis că, printre principalele măsuri, se vor regăsi scăderea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice printr-o mai mare cooperare a statului cu sectorul privat, precum şi reducerea numărului de funcţionari.

Mitsotakis nu îşi ascunde neîncrederea în sindicate şi în contractele colective şi şi-a exprimat preferinţa pentru o flexibilizare maximă a muncii iar, în locul contractelor colective sau sectoriale, susţine semnarea directă de către firme a contractelor cu angajaţii.

Este în favoarea unei educaţii care să se adapteze la necesităţile pieţei muncii, a unei mai puternice colaborări între companii şi universităţile publice şi a transformat într-o temă principală crearea de universităţi private, interzisă de Constituţie.

Partizan al aplicării unei politici de mână de fier împotriva criminalităţii, el a promis să abroge imediat toate reformele guvernului anterior din sistemul penitenciar care, în opinia sa, au avut ca unic efect creşterea insecurităţii cetăţenilor.

Liderul Noii Democraţii s-a opus cu fermitate acordului de la Prespa care a soluţionat disputa asupra numelui Macedoniei, însă, după aprobarea Parlamentului, s-a angajat să-l respecte.

Kyriakos Mitsotakis s-a născut în 1968 şi face parte dintr-o dinastie politică din Grecia.

Astfel, este rudă de a patra generaţie cu Eleftherios Venizelos, care a participat activ la lupta pentru independenţă împotriva Imperiului otoman şi a fost premier în şapte rânduri. Tatăl său, Konstantinos Mitsotakis, a jucat un rol important în viaţa politică elenă timp de aproape 30 de ani, fiind prim-ministru între 1990 şi 1993. Sora sa mai mare, Dora Bakoyanni, a fost prima femeie aleasă primar al Atenei şi fost ministru al Culturii sau al Afacerilor Externe. Nepotul său, Kostas Bakoyannis, este noul edil al capitalei Greciei.

Kyriakos Mitsotakis a urmat American College of Athens, la fel ca mulţi dintre oamenii politici şi de afaceri greci, şi şi-a continuat studiile în Statele Unite, la Universitatea Harvard (sociologie) şi la Stanford (Master în procesul de unificare europeană) şi Harvard (MBA).

Înainte de a intra în politică a lucrat la firma de consultanţă McKinsey (1995-1997) iar, la întoarcerea în Grecia, în sectorul bancar până în 2003.

Cariera sa politică a început în 2004 şi a înregistrat încă de la început un succes: a fost candidatul Noii Democraţii cel mai votat la nivel de circumscripţie.

A ocupat pentru prima dată un portofoliu ministerial, cel al Reformei Administrative, în guvernul lui Antonis Samaras (2013-2015).

Mandatul său a fost marcat de reducerea masivă a numărului de funcţionari şi chiar de concedieri în masă din sănătate şi educaţie. AGERPRES/(AS - autor: Vicenţiu Purcărea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)