Preşedintele polonez Andrzej Duda a criticat vineri Uniunea Europeană pentru întârzierea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, la câteva zile după ce actualele state membre din Europa Centrală şi de Est ale UE au plecat ''cu mâinile goale'' de la discuţiile consacrate distribuirii posturilor de conducere ale blocului comunitar, relatează Reuters şi dpa.

"Uniunea Europeană nu ar trebui să trateze astfel ţările care aplică reforme dificile în vederea viitoarei integrări", a declarat preşedintele polonez în cadrul unui summit organizat la Poznan pe tema Balcanilor de vest.

Cele două ţări au îndeplinit numeroase cerinţe în vederea facilitării negocierilor, a menţionat Duda.

Liderii UE nu au reuşit în iunie să ajungă la un acord privind lansarea discuţiilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, ale căror speranţe de a se alătura blocului sunt puse sub semnul întrebării de rezistenţa opusă de state din nordul Europei. Cei 28 au convenit totuşi să adopte "o decizie clară şi substanţială" cu privire la cele două cel târziu în octombrie a.c.

Preşedintele polonez a reamintit acest lucru la Poznan, explicând că UE trebuie să le ofere statelor din Balcanii de vest o cale clară către aderare, pentru a demonstra vitalitatea proiectului european şi a evita destabilizarea regiunii.

Statele din Balcanii de vest nu trebuie invitate să ia parte la o cursă "în care nu se vede linia de finiş", a mai spus Duda.

El a evocat în acest context şi problema Brexitului, notând că "UE, ca o comunitate de state, trebuie să arate că proiectul european este viu, atrăgător, are un viitor real şi există ţări care vor să i se alăture".

La reuniunea de joi şi vineri din Polonia participă lideri din câteva state ale UE, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, şi din mai multe state din Balcanii de vest care îşi propun să devină la un moment dat membre ale Uniunii.

Liderii participanţi şi-au propus să treacă în revistă progresele realizate în cadrul aşa-zisului Proces de la Berlin, inţiativă lansată în 2014 de Germania pentru a susţine integrarea ţărilor din Balcanii de vest în Uniune.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat săptămâna aceasta că se opune continuării extinderii blocului în condiţiile în care există neînţelegeri între membrii deja existenţi.

În schimb, susţinătorii extinderii UE spre est argumentează că aceasta va proteja regiunea de creşterea influenţei Rusiei şi Chinei.

Statele membre ale UE din Grupul de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă), care şi-au cheltuit capitalul politic blocând candidatura socialistului olandez Frans Timmermans la preşedinţia Comisiei Europene, nu au reuşit să obţină niciunul din posturile de conducere ale Uniunii. Timmermans, vicepreşedinte al Comisiei Europene în exerciţiu, a intrat în colimatorul guvernelor naţionaliste din Polonia şi Ungaria pentru că a criticat dur comportamentul acestora în materie de stat de drept şi libertăţi democratice, aminteşte Reuters. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)