Ursula von der Leyen a vorbit public foarte puţin după ce liderii europeni au propus-o pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, dar în declaraţii anterioare evocate joi într-un articol din Politico.eu ea se prezintă drept o adeptă a unei Uniuni Europene federaliste, o susţinătoare a egalităţii de gen, a drepturilor comunităţii LGBT şi a politicii cancelarului Angela Merkel de deschidere faţă de migranţi.

''Obiectivul meu este Statele Unite ale Europei - după modelul unor state federale precum Elveţia, Germania sau SUA'', spunea Ursula von der Leyen într-un interviu acordat publicaţiei Der Spiegel în 2011. Cinci ani mai târziu ea relua aceeaşi idee într-un interviu pentru Die Zeit, adăugând: ''Îmi imaginez Europa copiilor şi nepoţilor mei nu ca o uniune de state care se împiedică de interese naţionale''.

Ca ministru german al apărării, ea a pledat pentru o ''Uniune a apărării'' şi crearea unei ''armate a europenilor'', susţinând însă că o cooperare militară sporită în cadrul UE nu este o iniţiativă concurentă cu NATO. ''Vrem să rămânem transatlantici, dar vrem de asemenea să devenim mai europeni'', a spus Ursula von der Leyen.

În politica externă a pledat pentru o abordare mai dură faţă de Rusia, dar în acelaşi timp a respins în 2014 ideea furnizării de arme către Ucraina, argumentând că astfel conflictul din estul Ucrainei s-ar amplifica. În ianuarie ea a avertizat UE că nu-şi apără suficient interesele în faţa Chinei, afirmând că ''acolo unde Rusia atacă militar în zona cibernetică, China atacă prin mijloace economice''.

Tot ca ministru al apărării, Ursula von der Leyen a fost foarte vocală în riposta împotriva preşedintelui american Donald Trump, care a acuzat Germania că îşi aduce o contribuţie (financiară) prea redusă în cadrul NATO. ''O parte a societăţii americane a uitat ce a făcut odinioară America măreaţă ... optimismul, spiritul inovator, propria sa imagine de melting pot (concept care defineşte integrarea şi asimilarea imigranţilor în societatea americană - n.red)'', spunea ea anul trecut într-un interviu acordat publicaţiei Die Zeit, apreciind totodată că ''America înseamnă mai mult decât preşedinţii ei''.

La fel ca mulţi politicieni europeni, notează Politico.eu, Von der Leyen vede Brexitul ca pe o tragedie ''din care vom pierde toţi'', dar nu a pledat pentru un al doilea referendum în Regatul Unit, pentru că ''ei au votat să plece''.

În chestiunea statului de drept, ea a iritat Polonia în 2017, când a spus că ''rezistenţa democratică sănătoasă a tinerei generaţii în Polonia trebuie susţinută''.

Ursula von der Leyen a criticat şi Ungaria după ce poliţia acestei ţări a intervenit cu gaze lacrimogene la frontieră pentru a opri intrarea migranţilor. ''Este ceva inacceptabil şi împotriva regulilor noastre europene (...) Refugiaţii au dreptul să fie trataţi decent'', a subliniat ea atunci.

De altfel, Ursula von der Leyen a susţinut politica uşilor deschise faţă de migranţi promovată de cancelarul Angela Merkel şi chiar a găzduit pentru scurt timp la ea acasă un refugiat sirian pe care l-a ajutat să-şi găsească de lucru. ''Foarte mulţi refugiaţi doresc să-şi găsească locul în Germania şi să facă ceva în Germania. Trebuie să ne asumăm şi să susţinem această direcţie, apoi integrarea lor va fi un succes'', a indicat viitoarea şefă a Comisiei Europene.

Cât despre ideologia de gen, Ursula von der Leyen a fost ea însăşi ţinta unor ironii sexiste, presa numind-o odată ''super-mama'' (are şapte copii), şi a fost foarte activă în susţinerea parităţii de gen şi a egalităţii salariale între bărbaţi şi femei, cerând în guvern să fie instituite inclusiv cote pentru femei în conducerea companiilor şi în armată, propunere care totuşi nu a fost agreată de partidul său Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi nici măcar de Angela Merkel. Mai mult, ea a provocat indignare în propria sa formaţiune conservatoare când a cerut să li se permită cuplurilor LGBT să adopte copii - căsătoria între persoanele de acelaşi sex a fost legalizată în Germania în 2017.

Propunerea liderilor europeni ca Ursula von der Leyen să fie preşedinte al Comisiei Europene a provocat tensiuni în interiorul marii coaliţii guvernamentale de la Berlin formată din creştin-democraţi şi social-democraţi. Fostul lider al acestora din urmă, Martin Schulz, a descris-o drept ''cel mai slab ministru'' din actualul guvern, adăugând că ''acest lucru este aparent suficient pentru a deveni preşedinte al Comisiei'', într-o postare pe Twitter citată de Politico.eu într-un alt articol intitulat ''Adevărul incomod despre Ursula von der Leyen''.

În acest articol ea este criticată pentru modul cum a gestionat Ministerul Apărării, un fost ministru estimând că ''starea Bundeswehr-ului (armata germană n.red) este catastrofală'', şi pentru unele suspiciuni de corupţie în încheierea unor contracte de consultanţă şi a celui de modernizare a navei de instrucţie pentru forţele navale ''Gorch Fock'', acesta din urmă având în final un cost de zece ori mai mare decât cel prevăzut iniţial.

Ursula von der Leyen a declarat miercuri că are nevoie de două săptămâni pentru a-şi prezenta "viziunea" privind UE. Ea are nevoie şi de votul favorabil al Parlamentului European pentru a putea prelua din luna noiembrie conducerea Comisiei Europene de la Jean-Claude Juncker. Acesta din urmă a descris-o joi drept o "europeană adevărată", după o întâlnire la Bruxelles.

"Încântat să o primesc pe Von der Leyen cu braţele deschise la Comisia Europeană astăzi. O europeană adevărată, gândim la fel când vine vorba de apărarea intereselor UE", a scris Juncker pe Twitter.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Irina Giurgiu)