Iniţiatorii unei legi prin care s-ar fi acordat 40 de milioane de euro pentru restituirea proprietăţilor pierdute de evreii letoni în timpul ocupaţiei naziste şi sovietice şi-au retras joi proiectul de act normativ din cauza lipsei de susţinere în parlamentul Letoniei, relatează agenţia EFE.

Liderul partidului liberal Dezvoltarea, Daniels Pavluts, care a sprijinit iniţiativa, a declarat în faţa legislativului de la Riga că Letonia trebuie să-şi abordeze ''punctele obscure'' ale trecutului ei şi să adopte o lege de restituire a proprietăţilor unei comunităţi practic distruse de Holocaust şi de represiunea sovietică.

Din cei peste 93.000 de evrei letoni la acea vreme, în timpul ocupaţiei naziste au fost ucişi circa 75.000, alţi circa 1.800 de evrei letoni numărându-se printre cele aproximativ 15.400 de persoane deportate în iunie 1941 de către regimul sovietic, care le-a selectat în special pe criterii de clasă socială şi activitate politică. Conform statisticilor oficiale, în prezent în Letonia trăiesc circa 4.700 de evrei.

Departamentul american de Stat a exercitat presiuni asupra parlamentarilor letoni şi guvernului de la Riga pentru a lua măsuri în vederea asigurării restituirii proprietăţilor evreieşti. Însă dezacordurile din interiorul coaliţiei formate din cinci partide au condus la retragerea proiectului de lege care prevedea acordarea unor despăgubiri de 40 de milioane de euro pe parcursul a zece ani.

Deşi incapacitatea supravieţuitorilor Holocaustului şi ai represiunii sovietice de a-şi reclama proprietăţile este un fapt recunoscut, la fel ca în cazul organizaţiilor religioase din epoca sovietică, problema restituirilor este controversată în Letonia. De pildă, deputatul Aleksandrs Kirsteins, membru al partidului Alianţa Naţională (NA), susţine că evreii letoni au fost deja despăgubiţi şi că, în plus, nu a fost singura comunitate care a suferit de pe urma regimurilor nazist şi sovietic.

Unele media letone notează că, în timp ce Germania a acceptat să plătească compensaţii, nu a existat o decizie de acest fel şi din partea autorităţilor ruse. Cea mai mare parte a afacerilor şi proprietăţilor, inclusiv cele ale evreilor letoni, au fost naţionalizate după ce Uniunea Sovietică a anexat Letonia în anul 1940. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)