Preşedintele american Donald Trump ar lua în considerare utilizarea forţei armate pentru a împiedica Iranul să se înarmeze nuclear, însă a evitat, într-un interviu acordat revistei Time, un răspuns direct la întrebarea dacă ar putea avea loc o intervenţie pentru protejarea resurselor petroliere.

În interviul publicat marţi, Reuters observă un ton diferit de cel al unor congresmeni republicani, care au cerut o reacţie militară: Trump a declarat că impactul atacurilor recente asupra unui petrolier norvegian şi a unuia japonez în Golful Oman a fost până acum "foarte minor".

Întrebat dacă s-ar gândi la o acţiune armată împotriva Iranului, pentru a evita ca regimul de la Teheran să obţină arme nucleare sau pentru a asigura libertatea comerţului cu petrol prin Golful Persic, preşedintele a răspuns: "Aş acţiona cu siguranţă legat de armele nucleare şi aş lăsa cealaltă chestiune sub semnul întrebării".

Statele Unite au acuzat Iranul de atacurile asupra petrolierelor, prezentând ca dovadă o serie de imagini cu o ambarcaţiune a Gardienilor Revoluţiei, în care membri ai forţei iraniene de elită îndepărtează o mină magnetică neexplodată de pe coca navei japoneze atacate în 12 iunie.

Secretarul interimar al apărării, Patrick Shanahan, a anunţat luni că SUA desfăşoară încă 1000 de militari în Orientul Mijlociu, în scop defensiv, şi a menţionat îngrijorarea faţă de ameninţarea din partea Iranului.

Tensiunile între Washington şi Teheran s-au acumulat după decizia de anul trecut a administraţiei Trump de a retrage unilateral Statele Unite din acordul nuclear încheiat în 2015 şi de a reintroduce sancţiunile împotriva Iranului. După atacurile de săptămâna trecută din Golful Oman, a crescut temerea că este posibilă o confruntare armată între cele două ţări.

Luni, Iranul a anunţat că va încălca în curând limitele convenite pe plan internaţional privind rezervele de uraniu îmbogăţit de concentraţie redusă, în ciuda apelurilor de a-şi respecta angajamentele.

Trump a declarat că este de acord cu evaluările serviciilor de informaţii americane potrivit cărora Iranul s-a aflat în spatele atacurilor asupra petrolierelor, dar a susţinut că de când a ajuns preşedinte ostilitatea Teheranului faţă de SUA a scăzut.

"Dacă vă uitaţi la retorica actuală prin comparaţie cu zilele când semnau acordul acela (din 2015 - n. red.), când auzeam tot timpul 'moarte Americii, moarte Americii, vom distruge America, vom ucide America', nu mai aud prea mult asta. Şi nu mă aştept să mai aud", este citat preşedintele în interviul din Times.AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)