Principalele ziare în arabă trec sub tăcere sau prezintă într-un mod foarte puţin vizibil în ediţiile lor tipărite de marţi moartea fostului preşedinte egiptean Mohamed Morsi, primul ales democratic la urne, din gruparea islamistă Fraţii Musulmani, considerată acum în Egipt drept "teroristă", transmite EFE.

Ştirea privind decesul lui Morsi, 67 ani, survenit luni în timpul unei şedinţe de judecată a unuia dintre procesele sale de după răsturnarea de la putere din 2013, nu apare pe prima pagină a niciunei publicaţii din presa proguvernamentală.

Doar principalul cotidian privat Al Masry Al Youm a deschis ediţia cu decesul lui Morsi, pe care l-a numit "fostul preşedinte", spre deosebire de informaţiile de luni din mass-media oficiale care doar au menţionat numele complet al acestuia, fără a-i atribui nicio funcţie.

Trebuie să ajungi la pagina a patra a periodicului oficial egiptean Al Ahram, notează EFE, pentru a citi o scurtă ştire despre decesul lui Morsi, care se limitează la reproducerea comunicatului Parchetului General referitor la circumstanţele decesului.

În mediile digitale în engleză, acoperirea subiectului este mai amplă, deşi informaţiile nu sunt prezentate mai pe larg.

Fostul preşedinte egiptean Mohamed Morsi, decedat luni, a fost înmormântat marţi la Cairo, în cartierul estic Medinat Nasr, transmit agenţiile France Presse şi Belga, citându-l pe unul din avocaţii fostului şef de stat.

Morsi a fost înmormântat în prezenţa familiei, iar rugăciunea funebră a fost ţinută la spitalul închisorii Tora, unde a fost pronunţat decesul, a precizat avocatul Abdelmoneim Abdel Maksoud.

Mohamed Morsi, în vârstă de 67 de ani, a murit luni după ce i s-a făcut rău într-un tribunal din Cairo unde era audiat, la aproape şase ani după destituirea sa de către cel care avea să-i devină succesor, Abdel Fattah al-Sissi, pe atunci şef al armatei.

'Tribunalul i-a acordat dreptul de a vorbi timp de cinci minute (...) El s-a prăbuşit la pământ în cuşca acuzaţilor (...) şi a fost transportat imediat la spital", unde a decedat, a comunicat parchetul general egiptean.

"A ajuns la spital exact la ora 16:50 şi nu avea răni noi vizibile pe corp", precizează comunicatul.

Conform televiziunii egiptene de stat, Mohamed Morsi a decedat "din cauza unui stop cardiac".

Morsi, primul preşedinte ales democratic al Egiptului în 2012, aflat în detenţie din iulie 2013, compărea luni în faţa unui tribunal din complexul penitenciar Tora, în sudul capitalei.

Partidul Libertăţii şi Justiţiei al lui Morsi, aripa politică a Fraţilor Musulmani din care provenea Morsi, a vorbit despre un "asasinat", denunţând într-un comunicat relele condiţii de detenţie al căror "scop era să-l omoare încetul cu încetul".

În martie 2018, o comisie britanică independentă a condamnat menţinerea lui Morsi în regim de izolare timp de 23 de ore pe zi, în condiţii de detenţie ce puteau "ţine de tortură sau tratament crud, inuman sau degradant".

Şeful statului turc Recep Tayyip Erdogan, aliat al fostului preşedinte islamist, i-a dus acestuia un omagiu, numindu-l ''martir". La rândul său, emirul Qatarului, şeicul Tamim ben Hamad Al-Thani, şi-a exprimat "profunda tristeţe", iar mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, s-a declarat în doliu.

Într-un comunicat, ONG-ul Amnesty International le-a cerut autorităţilor "o anchetă imediată" cu privire la decesul lui Morsi, descris ca "profund şocant".

Şi Human Rights Watch (HRW) a reacţionat, directoarea sa pentru zona Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord, Sarah Leah Whitson, denunţând pe Twitter "eşecul guvernului de a-i acorda îngrijiri medicale adecvate".

Liderul islamist fusese încarcerat după destituirea sa de către armată şi judecat ulterior în mai multe procese, printre care unul de spionaj în favoarea Iranului, Qatarului şi a Hamas.

El fusese condamnat la un total de 45 de ani de închisoare în două procese, de incitare la violenţă împotriva manifestanţilor la sfârşitul lui 2012 şi de spionaj în favoarea Qatarului. Morsi mai fusese judecat în două procese după anularea a două verdicte pronunţate împotriva sa - o condamnare la moarte şi o sentinţă de închisoare pe viaţă.

''A existat o pauză între două şedinţe pentru procese diferite (...) Tocmai terminaseră şedinţa privind cazul de spionaj", a declarat luni pentru AFP o sursă judiciară după anunţul morţii fostului preşedinte.

După destituirea lui Morsi, Abdel Fattah al-Sissi a condus o represiune fără milă împotriva opoziţiei islamiste Fraţii Musulmani, mii de membri ai mişcării fiind trimişi în închisoare, unde unii au decedat.

După demiterea lui Morsi, forţele de poliţie şi ale armatei au ucis peste 1.400 de manifestanţi pro-Morsi în câteva luni. Alte câteva sute au fost condamnaţi la moarte, în cursul unor procese de masă expeditive, calificate de ONU drept "fără precedent în istoria recentă".

În anii care au urmat loviturii de forţă a armatei, în Egipt au avut loc numeroase atacuri având drept ţintă forţele de ordine.

Sute de poliţişti şi de militari au fost ucişi, iar o insurecţie jihadistă a apărut în provincia Sinaiul de Nord, devenit un bastion al grupării Stat Islamic. AGERPRES/(AS - autor: Vicenţiu Purcărea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)