Orice va decide Comisia de la Veneţia cu referire la hotărârile Curţii Constituţionale (CC) de la Chişinău nu va avea efect juridic, a declarat vicepreşedintele Partidului Democrat din Republica Moldova (PDM), Andrian Candu, în cadrul emisiunii "Puterea a Patra' de la N4, informează miercuri Unimedia şi Radio Chişinău.

"Sunt (avize) cu titlu de recomandare (...). Niciodată, absolut niciodată, deciziile Comisiei de la Veneţia nu au avut impact asupra deciziilor Curţilor Constituţionale din ţările membre ale Consiliului Europei. Decizia nu va avea niciun impact juridic', a declarat Andrian Candu.

Recent, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a solicitat de urgenţă opinia Comisiei de la Veneţia în legatură cu ultimele decizii din Republica Moldova, inclusiv condiţiile de dizolvare a parlamentului de la Chişinău. Thorbjorn Jagland s-a declarat extrem de îngrijorat de ultimele evoluţii din Republica Moldova şi a chemat parlamentul ales în mod democratic, guvernul legitim şi forţele politice să acţioneze cu reţinere şi responsabilitate, se arată în declaraţia secretarului general al Consiliului Europei.

"Deciziile recente ale Curţii Constituţionale (de la Chişinău) sunt greu de înţeles şi par arbitrare în lumina textului Constituţiei şi a standardelor internaţionale de drept. Într-un stat democratic toţi trebuie sa respecte Constituţia, în caz de incertitudine este întotdeauna necesar un sfat bun şi obiectiv. Prin urmare, am decis astăzi, în calitatea mea de secretar general, să solicit avizul urgent al Comisiei de la Veneţia cu privire la ultimele decizii, inclusiv cu privire la condiţiile de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova", a subliniat Thorbjorn Jagland.

Comisia de la Veneţia a declarat că se va pronunţa săptămâna viitoare pe acest subiect.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis la 9 iunie suspendarea temporară a preşedintelui Igor Dodon, întrucât a refuzat să dizolve parlamentul rezultat în urma alegerilor din 24 februarie, în condiţiile în care legislativul nu a reuşit să formeze în termen de trei luni o coaliţie majoritară care să susţină un nou guvern, iar Pavel Filip, în calitate de premier cu mandatul expirat, a fost desemnat 'preşedinte interimar'.

Pavel Filip a anunţat duminică dizolvarea parlamentului şi semnarea decretului prin care a stabilit la 6 septembrie data alegerilor anticipate, după ce Partidul Socialist şi blocul ACUM - care au împreună 61 de mandate de deputat din totalul de 101 - au creat o coaliţie şi au învestit un nou guvern, la conducerea căruia a fost numită şefa Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu. Noul guvern a fost invalidat de Curtea Constituţională, care, potrivit unor observatori şi presei de la Chişinău, este aservită controversatului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)