Lidera Myanmarului, Aung San Suu Kyi, şi premierul naţionalist ungar, Viktor Orban, au exprimat miercuri, în cursul unei întâlniri la Budapesta, puncte de vedere convergente cu privire la "provocarea" majoră pe care o reprezintă "imigraţia" pentru Europa şi Asia de Sud-Est, potrivit unui comunicat la guvernului ungar, relatează AFP.

Cu prilejul unei rare vizite în Europa, laureata Premiului Nobel pentru Pace, a cărei reputaţie a fost pătată de criza rohingya, s-a întâlnit cu şeful guvernului ungar acuzat că pune în pericol statul de drept în ţara sa.

"Imigraţia ilegală" a fost unul din subiectele abordate de acei doi lideri, potrivit unui comunicat dat publicităţii pe site-ul guvernului ungar. Nicio conferinţă de presă nu a fost organizată pentru deplasarea făcută la Budapesta de Aung San Suu Kyi care cu o zi înainte s-a aflat într-o vizită oficială în Cehia.

Aung San Suu Kyi şi Viktor Orban "au subliniat că una din provocările majore ale prezentului pentru ţările lor şi regiunile respective - Asia de Sud-Est şi Europa - este imigraţia", a adăugat comunicatul.

Potrivit guvernului de la Budapesta, cei doi lideri "au subliniat că cele două regiuni au văzut apariţia problemei coexistenţei cu populaţiile musulmane în plină expansiune".

Ungaria a menţionat că doreşte să întărească legăturile sale economice şi culturale cu Myanmar, Viktor Orban insistând asupra faptului că ţara sa "respinge încercările 'de a exporta democraţia', precum şi abordarea birocraţilor de la Bruxelles şi de peste tot din Occident care confundă subiecte fără nicio legătură, cum sunt cooperarea economică şi problemele de politică internă".

Critic acerb al imigraţiei, Viktor Orban şi-a înmulţit în ultimii ani disputele politice cu instanţele Uniunii Europene şi respinge acuzaţiile că ar sabota democraţia în Ungaria.

Fostă opozantă politică, în arest la domiciliu 15 ani sub dictatura militară, Aung San Suu Kyi a fost acuzată într-un raport al ONU în august că nu şi-a folosit "autoritatea morală" în apărarea civililor, în condiţiile în care potrivit aceluiaşi raport armata din Myanmar a masacrat în mod "intenţionat" musulmani rohingya.

Mai mult de 700.000 de rohingya au fugit în 2017 din Myanmar din cauza violenţelor armatei şi miliţiilor budiste, refugiindu-se în Bangladesh, unde trăiesc în imense tabere improvizate. Myanmar, ţară cu majoritate budistă de peste 90%, le refuză minoritarilor rohingya cetăţenia şi accesul la servicii de bază precum asistenţă medicală şi educaţie.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)

 Sursa foto: (c) www.thehungaryjournal.com