Partidul Social-Democrat german (SPD), care a contribuit la construcţia Germaniei moderne sub conducerea mai multor cancelari renumiţi, se confruntă în prezent cu una dintre cele mai profunde crize din istoria sa, scrie luni într-o retrospectivă agenţia Reuters.

SPD a oferit trei cancelari ai Germaniei postbelice, dar trecutul său strălucit este acum eclipsat de o prăbuşire a popularităţii ce a obligat-o să demisioneze pe prima femeie preşedinte a acestui partid, Andrea Nahles.

Este cea mai veche formaţiune politică din Germania şi istoria sa merge în urmă până la Karl Marx, a cărui casă natală din oraşul Trier acest partid încă o deţine şi o îngrijeşte.

Creat în anul 1863 ca o mişcare muncitorească radicală, partidul s-a axat atunci pe susţinerea creării unui sistem universal de pensii în Germania secolului al XIX-lea, iar în perioada de dinaintea Primului Război Mondial s-a opus înarmării.

În timp ce conservatorii şi comuniştii au fost complici în afirmarea naţional-socialiştilor lui Adolf Hitler în anii '30, SPD s-a împotrivit până la capăt, votând contra menţinerii la putere a celui care avea să declanşeze al Doilea Război Mondial.

''Ne pot lua libertatea şi viaţa, dar nu şi onoarea'', a spus liderul social-democrat de la acea vreme, Otto Wels. El a murit la Paris în exil, în 1939, iar mulţi dintre alţi lideri ai partidului au murit în lagăre de concentrare.

Willy Brandt, cel mai faimos cancelar al partidului, a supravieţuit naziştilor fugind în Norvegia. El a condus partidul în anul 1972 la cea mai clară victorie electorală, cu 46% din voturi.

Într-o Europă care încă privea cu neîncredere Germania, Willy Brandt a cucerit inimile multora când s-a aşezat în genunchi într-un gest de ispăşire în faţa monumentului ridicat pentru a aminti de masacrul comis de nazişti în ghetoul din Varşovia, dar şi prin politica sa de detensionare a relaţiilor ('Ostpolitik') cu Estul Europei comunist, politică ce a contribuit la atenuarea tensiunilor Războiului Rece.

După ce a pierdut puterea în urma unui scandal ce a dezvăluit că unul dintre oamenii săi cei mai de încredere era spion est-german, Willy Brandt a fost înlocuit de Helmut Schmidt, a cărui politică economică de inspiraţie keynesiană a ajutat Germania să depăşească criza provocată de şocul petrolier din anul 1973.

Gerhard Schroeder, al treilea cancelar social-democrat german din perioada postbelică, a promovat reformele 'Harz IV' în sectorul asistenţei sociale. Aceste reforme nu au fost populare la vremea lansării lor, însă au pregătit terenul pentru o dezvoltare a prevederilor lor timp de un deceniu sub conducerea cancelarului conservator Angela Merkel.

Pe plan internaţional Schroeder s-a evidenţiat prin opoziţia faţă de invazia americană în Irak în anul 2003, precum şi prin prietenia sa durabilă cu preşedintele rus Vladimir Putin.

De atunci, partidul a intrat în declin, pe măsură ce votanţii cu opţiuni radicale de stânga s-au reorientat către formaţiunea Die Linke, în timp ce aceia mai moderaţi s-au îndreptat către ecologiştii din formaţiunea Verzilor. Cu un scor de numai 15,8% la alegerile europene din 26 mai şi cu aproximativ 15% în sondaje, Partidul Social-Democrat german concurează cu extrema dreaptă pentru locul trei. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)