Dacă alegerile pentru Parlamentul European au fost un test pentru a diagnostica starea Uniunii Europene, un lucru este limpede: alegătorii cer o schimbare, dar nu o redesenare fundamentală a proiectului european, notează luni dpa.

Scrutinul a dat o lovitură partidelor centriste care au dominat Parlamentul European în istoria sa de 40 de ani, dar nu a constituit "cutremurul" anticipat de Steve Bannon, fost strateg al preşedintelui american Donald Trump şi imaginea mişcării populiste.

Chiar dacă rezultatele votului nu sunt cele anticipate de populiştii de extremă dreapta, noul legislativ va fi diferit, întrucât grupurile centriste care îl dominau în mod tradiţional şi-au pierdut majoritatea, ceea ce face mai dificile compromisurile.

Votul a însemnat sfârşitul marii coaliţii dintre Partidul Popular European (PPE, de centru dreapta) şi grupul socialiştilor şi democraţilor (Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, S&D), care nu mai dispun, împreună, de o majoritate în legislativul cu 751 de locuri.

"Monopolul puterii a fost rupt", a declarat Margrethe Vestager, candidată la postul de preşedinte al Comisiei Europene din parte grupului liberal din PE, ALDE.

ALDE a fost unul din principalii câştigători ai alegerilor, ajungând la 105 locuri, conform rezultatelor parţiale, datorită susţinerii din partea preşedintelui francez Emmanuel Macron. Un rezultat neaşteptat de bun au obţinut şi Verzii, ajungând pe locul al patrulea, cu 67 de locuri.

"Toate acestea au la bază un vot pentru schimbarea statu-quo-ului", a explicat Susi Dennison, de la think-tank-ul Consiliul european de relaţii externe.

Potrivit analistei, prezenţa ridicată la urne, de circa 50% - cu 8% mai mult faţă de data trecută şi consemnând o inversare a tendinţei de scădere - a arătat că alegătorii au înţeles că aceste alegeri au fost critice pentru viitorul UE.

La Bruxelles, mulţi se temeau de o situaţie şi mai proastă, în condiţiile în care formaţiuni populiste cum este Liga, aflată la guvernare în Italia, şi Adunarea Naţională din Franţa condusă de Marine Le Pen se angajau înainte de scrutin să rearanjeze Uniunea Europeană după viziunea lor.

Dar, deşi extrema dreaptă a obţinut mandate în plus, Matteo Salvini, liderul Ligii, nu şi-a atins obiectivul de a forma cel mai mare grup din PE, cu noua sa Alianţă europeană a popoarelor şi naţiunilor.

Per total, grupurile eurosceptice de extrema dreaptă au câştigat 172 de locuri în noul PE, cu doar 17 mai mult decât în cel precedent, indică rezultatele parţiale.

Totodată, spectrul extremei drepte din PE va rămâne divizat, având în vedere că tot aici sunt cuprinşi şi Conservatorii şi reformiştii europeni (ECR), din care fac parte conservatorii aflaţi la guvernare în Marea Britanie şi Partidul Lege şi Justiţie aflat la guvernare în Polonia.

Totuşi, notează Dennison, ar fi greşit să se creadă că UE a reuşit să evite scenariul cel mai prost, întrucât extrema dreaptă va dispune de circa 23% în noul parlament, ceea ce îi asigură suficientă putere de distrugere şi de a exercita presiune asupra partidelor centriste.

"Aş interpreta (rezultatele) mai curând ca o ultimă şansă ca Europa să demonstreze că este capabilă de o schimbare de direcţie", a adăugat Dennison.

Primul test va fi numirea preşedintelui Comisiei Europene, ceea ce va pune la încercare şi sistemul "capilor de listă", în baza căruia germanul Manfred Weber de la PPE revendică acest post.

Weber trebuie să-şi asigure cât mai curând o majoritate în PE, care are ultimul cuvânt asupra numirii preşedintelui CE, dar va avea nevoie şi de susţinerea liderilor din UE, care se reunesc marţi pentru o primă rundă de discuţii.

"Le întind mâna tuturor celor care vor o Europă unită", a declarat Weber sâmbătă, subliniind că PPE are "mandatul alegătorilor".

Chiar dacă aproape o treime dintre cei 28 de lideri ai blocului fac parte din PPE, capitalele UE sunt rezervate faţă de Weber, care nu are experienţă la guvernare.

Numirea preşedintelui CE face parte dintr-un proces complex de negociere a posturilor din conducerea UE, care se referă şi la succesorul lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, la viitorul şef al diplomaţiei UE şi la şefia Băncii Centrale Europene şi în care joacă un rol atât cetăţenia, cât şi genul şi alinierea politică.

Tusk i-a îndemnat luna trecută pe liderii din UE să ia "decizii rapide", astfel încât la următorul summit formal, de la sfârşitul lui iunie, să aibă deja în vedere persoanele pe care le doresc în toate aceste posturi.

Totuşi, noile majorităţi din PE vor complica probabil procesul de decizie, pe fondul luptei pentru influenţă dintre formaţiuni de toate orientările.

Candidatul socialist Frans Timmermans s-a declarat convins că "pe marea majoritate a cetăţenilor europeni nu-i interesează cine va conduce noua comisie", mai important, în opinia sa, fiind să se creeze o alianţă care să răspundă principalelor preocupări ale cetăţenilor, cum sunt dreptatea socială şi schimbările climatice. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)