Scorurile istoric reduse înregistrate de partidele din coaliţia de centru-dreapta a cancelarei Angela Merkel la alegerile pentru Parlamentul European de duminică relansează semnele de întrebare cu privire la şansele de supravieţuire ale guvernului german, cu câteva luni înainte de alegerile regionale, comentează AFP.

Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aliatul său bavarez Uniunea Creştin-Socială (CSU) au obţinut 28% din voturi, cel mai scăzut scor din istoria sa, chiar dacă rămâne în continuare pe primul loc. Partenerul său social-democrat la guvernare a obţinut 15,5% din sufragii, fiind depăşit de Verzi cu 20%, de asemenea un record.

Aceste rezultate slăbesc şi mai mult guvernul care de la alegerile legislative din 2017 trece din criză în criză, ceea ce a forţat-o la sfârşitul anului 2018 pe Angela Merkel să părăsească conducerea partidului său, CDU.

Acest rezultat "poate fi interpretat ca un semnal de alarmă, o palmă sau o lovitură sub centură", a comentat duminică publicaţia Suddeutsche Zeitung.

Altă veste proastă pentru partidele tradiţionale a fost că formaţiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) s-a ancorat mai ferm în peisajul politic cu noul său record la europene (10,5%).

Aceste rezultate riscă în special să relanseze în cadrul social democraţilor din SPD dezbaterea asupra necesităţii unei cotituri spre stânga şi eventual să treacă în opoziţie.

"Va exista o nouă dezbatere asupra oportunităţii de a rămâne în marea coaliţie" GroKo (Grosse Koalition, adica Marea Coaliţie politică dintre CDU/CSU/SPD), prezice Die Welt.

Katja Kipping, personalitate marcantă a partidului stângii radicale Die Linke, a făcut şi ea un pronostic: "GroKo este mic acum şi nu va dura".

SPD a prevăzut să rezolve problema în septembrie, la jumătatea legislaturii. Dar de câteva zile presa germană semnalează lupte interne pentru îndepărtarea şefei partidului, Andrea Nahles, favorabilă până acum unei menţineri la guvernare.

CDU aproape că i-a rugat pe social-democraţi să nu se retragă din guvern. Coaliţia "trebuie să continue, trebuie ca stabilitatea să domnească în ţară", a subliniat secretarul general al conservatorilor, Paul Ziemiak.

Noua şefă a creştin-democraţilor din CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea cancelarului, încearcă să salveze aparenţele, asigurând că partidul şi-a atins obiectivul plasându-se în fruntea clasamentului duminică seara.

Dar dincolo de europene, partidul său se teme de înfrângeri electorale în septembrie şi în octombrie, când trei scrutine regionale sunt prevăzute în fosta Germanie de Est, bastioane ale AfD, unde acest partid speră să înregistreze succese susceptibile să o constrângă pe Angela Merkel să se retragă înainte de terminarea mandatului său în 2021.

O implozie a coaliţiei cancelarului apare deci ca un risc real şi nicio majoritate alternativă evidentă nu există. S-ar putea chiar să aibă loc alegeri anticipate.

Până în prezent, lidera germană a sfidat totuşi toate pronosticurile şi căderea sa este departe de a fi o certitudine.

Potrivit sondajelor de referinţă Deutschlandtrend şi Politbarometer din ultimele luni, între 60% şi 70% dintre germani vor ca ea să rămână, deşi guvernul său nu a înregistrat decât 38% de opinii favorabile.

Conducerile formaţiunilor de centru-dreapta şi SPD se vor reuni luni, mai întâi separat, iar apoi împreună pentru a încerca să tragă concluzii din alegeri.

O lecţie majoră a scrutinului era totuşi evidentă pentru toţi duminică în Germania: mobilizarea electoratului pe tema urgenţei climatice, în timp ce guvernul german şi-a ratat obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi întârzie în continuare să contureze o strategie clară.

Circa 68% dintre germani consideră, potrivit unui sondaj recent al televiziunii publice ARD, că s-a făcut prea puţin în domeniul climei.

Partidul ecologist, care s-a apropiat de centru şi formează în regiuni coaliţii atât cu dreapta, cât şi cu stânga, a profitat de aceasta în alegeri, acumulând peste 20% din sufragii.

"Este pentru prima oară când schimbarea climatică joacă un astfel de rol în alegeri", şi-a exprimat satisfacţia Robert Habeck, liderul ecologiştilor.

Acest interes crescut fusese ilustrat vineri, printr-o înregistrare video, de către utilizatori de internet germani, care chemau pe YouTube milioane de abonaţi să voteze împotriva partidelor GroKo din cauza politicilor prea timide cu privire la climat.

Manifestaţiile liceenilor şi studenţilor vineri, în cadrul mişcării ''Zilele de vineri pentru viitor'', câştigă astfel în popularitate, în timp ce partidul Angelei Merkel le cerea să se întoarcă în clase.

Remarcând o anume ruptură între generaţii, analiştii canalului ARD relevă că mai mult de o treime dintre tinerii sub 25 de ani au votat cu Verzii la europene, faţă de 11% pentru centru-dreapta, care a acumulat majoritatea voturilor din partea populaţiei adulte.AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci; editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)