Alegerile europarlamentare şi locale de vineri din Irlanda vor constitui un test pentru guvernul minoritar al partidului Fine Gael (centru-dreapta) condus de premierul Leo Varadkar, pe fondul controverselor legate de atribuirea unui contract de 3 miliarde de euro pentru internet în largă bandă pentru mediul rural, în timp ce în ţară se accentuează criza locuinţelor, transmite marţi dpa.

Conform unui sondaj publicat duminică de săptămânalul Business Post, sprijinul pentru partidul Fine Gael a scăzut cu cinci puncte procentuale, ajungând la 28%.

Analiştii sunt de părere că un scor slab în alegerile pentru Parlamentul European îl va descuraja pe Varadkar să convoace alegeri generale şi să dizolve parteneriatul cu partidul conservator Fianna Fail în această vară. Un acord fragil intervenit între Fianna Fail şi Fine Gael a menţinut la putere un guvern minoritar din martie 2016.

Fianna Fail, principalul partid de opoziţie, a crescut cu un procent, la 24%, în timp de Sinn Fein (republican de stânga) se menţine la 13%.

Acelaşi sondaj indică o creştere de patru puncte a Partidului Verde, la 7%, pe fondul dezbaterii în campanie a schimbărilor climatice.

În cele trei circumscripţii electorale irlandeze s-au înscris 59 de candidaţi.

Unul dintre cei mai controversaţi este Peter Casey, un om de afaceri care a concurat fără succes la preşedinţie în octombrie. El a emis comentarii rasiste împotriva minorităţii nomazilor şi a introdus problema imigraţiei în dezbaterea electorală europeană. 'Una din probleme pe care le avem este că nu ne mai putem permite să vină în ţară oameni care nu pot pune umărul la muncă', a declarat el într-o dezbatere televizată la 15 mai.

În opinia lui Casey, ieşirea Marii Britanii din UE se va traduce printr-o problemă de imigraţie pentru Irlanda. 'După Brexit, oamenii din UE, care în mod normal ar fi încercat să emigreze în Marea Britanie, se vor uita spre Irlanda ca alternativă anglofonă. Unde altundeva se pot duce?', a scris el pe site-ul de campanie.

Brexitul este o problemă spinoasă şi pentru Sinn Fein, partid care a fost văzut mereu ca eurosceptic, ceea ce nu este pe placul multor alegători irlandezi care se tem de consecinţele ieşirii Marii Britanii din UE.

'Suntem euro-critici. Este problematic pentru noi că unii vor ca Europa să fie militarizată, iar aceasta ar însemna că neutralitatea noastră irlandeză ar fi în pericol. Vrem, de asemenea, o Europă care să-şi servească cetăţenii, nu doar interesele marilor corporaţii', a declarat şefa partidului, Mary Lou McDonald, la televiziunea RTA săptămâna trecută.

Sinn Fein are, pe lângă reprezentanţii în parlamentul de la Dublin, şi şapte deputaţi nord-irlandezi în parlamentul britanic. Aceştia refuză însă să-şi ocupe locurile, considerând că aceasta ar implica recunoaşterea suveranităţii britanice asupra Irlandei de Nord, pe care o resping.

Vineri va fi o zi aglomerată la urne în Irlanda, unde cetăţeni mai sunt chemaţi la un referendum cu privire la propunerea de reducere a timpului de aşteptare până divorţ, de la 4 la 2 ani, pentru un cuplu despărţit. Se anticipează că modificarea va fi aprobată cu o largă majoritate.

Tot vineri, votanţii din oraşul Cork (sud-vest) şi din comitatele învecinate Limerick şi Waterford îşi vor desemna în mod direct primarii, care îi vor înlocui pe oficialii nealeşi. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)