Toate statele membre ale UE îşi vor aduce partea lor de contribuţie pe scena alegerilor europarlamentare cu rezultatul cel mai deschis din istorie, dar cinci dintre ele, prin balanţa de forţe şi situaţia politică, sunt în mod deosebit ţări cheie în deciziile legate de cine va conduce blocul comunitar după 26 mai, notează agenţia EFE.

Franţa

Peisajul politic francez premergător alegerilor europene este el însuşi o ilustrare a crizei existenţiale prin care trece proiectul european şi a dezamăgirii cetăţenilor faţă de Bruxelles şi faţă de instituţiile europene în general.

Mişcarea liberală a preşedintelui Emmanuel Macron, Republica în Marş (La Republique en Marche), confruntată cu criza generată de protestele ''vestelor galbene'', îşi dispută primul loc în sondaje cu Adunarea Naţională condusă de Marine Le Pen, ambele formaţiuni având în jur de 20% din intenţiile de vot.

Aceste două partide ilustrează fiecare una din cele două Europe posibile. O Europă care doreşte să avanseze către mai multă integrare, partidul lui Macron, sau una care preferă o anumită disoluţie a blocului comunitar în favoarea restabilirii autorităţii statelor naţionale, partidul lui Le Pen.

Prin urmare, pentru Macron este esenţial ca viitorul său grup liberal să reuşească în Parlamentul European să încline balanţa în favoarea forţelor pro-UE, reprezentate în principal de populari, socialişti şi verzi.

Italia

Acesta este o ţară cheie în scrutinul din 26 mai în special datorită faptului că pentru prima dată o formaţiune eurosceptică, Liga condusă de vicepremierul Matteo Salvini, este dată de sondaje ca favorită.

Mai mult, conform unuia din ultimele eurobarometre, în eventualitatea unui referendum pe modelul Brexitului numai 49% dintre italieni ar vota pentru rămânerea în UE.

Cu un Partid Democrat, de stânga, care nu va mai reuşi să aducă socialiştilor europeni numărul de mandate din prezent şi cu o Forza Italia, de dreapta, care cu greu recâştigă popularitate, în ciuda loviturii de efect a candidaturii lui Silvio Berlusconi, Italia va oferi puţine mandate familiilor politice pro-UE din Parlamentul European.

Polonia

Şi în Polonia un partid cu orientare mai degrabă eurosceptică, Partidul Lege şi Justiţie (PiS) aflat la guvernare, este dat de sondaje câştigător al scrutinului europarlamentar, cu circa 41% din intenţiile de vot. La Varşovia sunt bine primite criticile la adresa Comisiei Europene, care a deschis mai multe proceduri împotriva Poloniei în urma reformelor în justiţie considerate la Bruxelles o încălcare a statului de drept şi a valorilor europene.

Prin urmare, din cele 51 de mandate de eurodeputat ce revin Poloniei, circa 23 ar putea fi câştigate de formaţiunea conservatoare PiS, care în viitorul Parlament European s-ar putea alia cu alte partide eurosceptice.

În afară de PiS, formaţiunea poloneză de extremă dreapta ''Kukiz 15'' ar putea şi ea să îngroaşe rândurile euroscepticilor cu trei până la cinci eurodeputaţi, după cum indică sondajele.

Ungaria

Dacă există în UE un prim-ministru căruia să i se potrivească descrierea de ''copilul teribil'' adversar al Bruxelles-ului, acesta este Viktor Orban, al cărui partid, Fidesz, are în sondaje peste 52% din intenţiile de vot. Iar pe locul doi vine partidul extremist ultranaţionalist Jobbik, de asemenea un adversar al politicilor UE.

Până cu numai câteva luni în urmă Orban era oarecum ''sub control'' în interiorul Partidului Popular European (PPE). Dar acesta din urmă a decis totuşi să suspende Fidesz din rândul popularilor europeni, după o campanie lansată de guvernul ungar împotriva preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Viktor Orban, foarte critic faţă de instituţiile europene, în special faţă de politicile privind migraţia, s-a întâlnit de mai multe ori în ultimele săptămâni cu Matteo Salvini.

Regatul Unit

Aceasta ţară este nevoită să organizeze scrutinul european la care nu ar mai fi trebuit să participe dacă nu s-ar fi amânat Brexitul. Însă dacă laburiştii britanici vor obţine un rezultat bun, aceasta ar putea fi un avantaj pentru socialiştii europeni - al căror număr de mandate în Parlamentul European ar creşte - şi implicit pentru familiile politice pro-europene. Chiar dacă în final Brexitul se va realiza şi eurodeputaţii britanici vor părăsi astfel Parlamentul European, într-un asemenea scenariu acest lucru s-ar întâmpla după ce principalele funcţii în instituţiile europene vor fi fost deja împărţite, inclusiv cu ajutorul voturilor date de laburiştii britanici.

Totuşi, pe primul loc în sondaje este Partidul pentru Brexit al lui Nigel Farage, formaţiunea care, alături de partidul UKIP, ar creşte ponderea euroscepticilor în Parlamentul European.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)