Rusia îşi avansează pionii în Cuba, amintind de epoca sovietică, dar fără intenţia de a subvenţiona insula, susţin mai mulţi experţi, citaţi vineri de AFP.

Raul Castro, prim-secretar al Partidului Comunist cubanez, a primit miercuri cea mai înaltă distincţie a Partidului Comunist rus, Ordinul Lenin. Primind decoraţia, fostul preşedinte a subliniat "relaţiile istorice" între cele două ţări, "care astăzi se întăresc şi se reînnoiesc".

Apropierea nu este nouă, dar se accentuează pe fondul sancţiunilor Washingtonului împotriva Cubei, acuzată că susţine din punct de vedere militar guvernul venezuelean al lui Nicolas Maduro, alt aliat al Moscovei.

"Această politică izolează SUA de Cuba şi deschide poarta unei prezenţe mai mari a Chinei şi Rusiei pe insulă", apreciază Ric Herrero, director al Grupului de studii asupra Cubei, care reuneşte cubanezi americani ce susţin deschiderea economică şi politică.

"Revenirea" ruşilor este un simbol puternic într-o ţară care s-a aflat timp de trei decenii sub aripa protectoare a URSS.

Pe străzile Havanei, se văd încă puţine indicii ale acestei reveniri, în afara valului de noi taxiuri, maşini Lada de ultima generaţie şi microbuze Gaz.

Dar nimeni nu uită epoca URSS: "în Cuba avem în continuare amintiri bune despre Rusia", căci "ei ne susţineau în toate", spune Luis Corredera Rodriguez, de 82 de ani, care joacă domino cu prieteni pe un trotuar.

"Este aproape un triunghi amoros între SUA, Cuba şi Rusia, o relaţie veche şi încărcată emoţional", remarcă Scott B. MacDonald, economist la think-tank-ul american CSIS (Centrul de studii strategice internaţionale), care evocă "un nou război rece în Caraibe".

"La sfârşitul Uniunii Sovietice, Moscova susţinea economia cubaneză cu 4 miliarde de dolari anual", de unde şi prăbuşirea acesteia după destrămarea URSS în 1990, continuă el.

Rusiei, în prezent al treilea partener comercial al Cubei după Uniunea Europeană şi China, "îi place ideea de a reîncălzi această relaţie. Dar oare mai vrea ea să cheltuiască 4 miliarde de dolari anual pentru a menţine în viaţă economia Cubei?"

În mod curios, ambasadorii europeni pe insulă l-au invitat cu puţin timp în urmă pe omologul lor rus la reuniunea lor lunară. Acesta le-a detaliat colaborarea între Havana şi Moscova, cu voinţa de a o extinde, potrivit câtorva participanţi.

După schimburi comerciale de 350 milioane de euro în 2018, investiţiile ruseşti vor permite creşterea cu 20% a producţiei de energie cubaneză şi modernizarea celor 14 avioane ale companiei aeriene naţionale Cubana, a asigurat ambasadorul rus.

Un împrumut de 38 milioane de euro pentru modernizarea industriei militare cubaneze, 1 miliard pentru renovarea căilor ferate, acorduri în domeniile nuclear civil şi securităţii cibernetice indică faptul că "există o creştere indubitabilă a activităţii", notează Ric Herrero.

"Aceasta face parte mai degrabă dintr-un efort mai larg al Rusiei pentru a destabiliza SUA decât de a crea un satelit sovietic la mai puţin de 200 km de coastele americane, ca în timpul Războiului rece", mai spune acelaşi expert.

La Moscova, Nikolai Kalaşnikov, consilier la Institutul pentru America Latină de pe lângă Academia de Ştiinţe a Rusiei, are o poziţie similară.

"Suntem categoric împotriva politicii americane legate de Cuba. La fel cum şi cubanezii sunt împotriva sancţiunilor americane împotriva Rusiei", subliniază el, precizând că pentru ruşi cubanezii sunt "tovarăşi".

Dar "în prezent, relaţiile se construiesc pe o bază pragmatică, fără dimensiunea ideologică din epoca sovietică", conform acestuia.

Insula socialistă, ameninţată de pierderea sprijinului petrolier al Venezuelei, este în căutare mai ales de suport financiar.

"Avem nevoie de petrol, bineînţeles", explică Santiago Perez, director adjunct al Centrului cubanez de cercetare în politică internaţională. Apoi, "Cuba are nevoie să exporte şi Rusia este o piaţă de 143 milioane" de locuitori.

Potrivit lui, această relaţie este de interes "mutual", deoarece "pentru Rusia, Cuba este un actor important în termeni de putere morală" pentru a contrabalansa Washingtonul: "relaţia cu Rusia ne este vitală în prezent, dar cred că şi pentru ei de asemenea". AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci; editor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)