Viitoarele alegeri europene, care se vor derula între 23 şi 26 mai, vor avea o importanţă capitală pentru viitorul Uniunii Europene şi al statelor membre. Acest scrutin marcat în mod tradiţional de un absenteism puternic reprezintă un prilej de a reveni asupra rolului şi atribuţiilor celor care fac politica europeană: deputaţii europeni.

În prezent există 751 de eurodeputaţi aleşi prin sufragiu universal de concetăţenii lor şi care reprezintă 28 de state membre. În caz că acordul de Brexit va fi votat de parlamentul britanic până la 23 mai, Marea Britanie nu va participa la alegerile europene şi numărul lor se va reduce până la 705 aleşi. Uniunea Europeană a profitat de prilej pentru a reechilibra componenţa Parlamentului European (PE) şi a aloca între unul şi cinci locuri suplimentare mai multor state membre "subreprezentate" din punct de vedere demografic, relatează rtl.fr într-un articol din luna martie.

Este şi cazul României, care ar urma să aibă 33 de eurodeputaţi în mandatul care începe din 2019, cu unul în plus faţă de legislatura 2014-2019.

Eurodeputaţii sunt echivalentul aleşilor din Parlamentul României, dar la scară europeană. Ei reprezintă puterea legislativă, pe care o împart cu membrii Consiliului European. Ei sunt liberi şi independenţi de orice comandamente externe şi dispun de imunitate parlamentară pentru a asigura respectarea acestor principii fundamentale.

Care sunt rolurile unui deputat european?

În cadrul Parlamentului European, europarlamentarii pot avea diferite roluri şi niveluri de responsabilitate. Înainte de toate, eurodeputatul are datoria de a-şi reprezenta cetăţenii din ţara sa. El face practic legătura între ei şi instituţia în care lucrează.

La fel ca şi la nivel naţional, deputaţii studiază, discută, amendează şi votează textele de lege propuse de executiv, în acest caz, Comisia Europeană, încercând să ajungă la un acord cu Consiliul Uniunii Europene, care trebuie şi el să valideze textele adoptate de legislativ.

Potrivit unui text postat pe site-ul PE, peste 1.000 de propuneri legislative ale Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker au fost discutate, ameliorate şi finalizate cu succes în urma negocierilor cu Consiliul UE de la alegerile din 2014 şi până în prezent.

Eurodeputaţii au luat în actuala legislatură decizii referitoare la siguranţa zborului, prin susţinerea directivei privind registrul cu numele pasagerilor (PNR), combaterea utilizării neraţionale a pungilor de plastic şi interzicerea obiectelor de plastic de unică folosinţă din 2021, eliminarea tarifelor de roaming, transparenţa comisioanelor la plata cu cardul, protecţia datelor în era digitală, eliminarea "blocării geografice" din decembrie 2018 sau la asigurarea faptului că activităţile Erasmus+ nu vor fi afectate în cazul unui Brexit fără acord.

De asemenea, eurodeputaţii votează bugetul Uniunii, se pronunţă asupra propunerii de candidatură la preşedinţia Comisiei Europene şi a componenţei executivului comunitar sau iniţiază şi constituie comisii de anchetă sau speciale în diverse domenii.

Apoi, în cadrul PE, un eurodeputat poate avea diverse funcţii. El poate fi preşedinte sau vicepreşedinte al PE, respectiv să conducă dezbaterile fără a lua parte la ele şi să reprezinte instituţia la nivel internaţional. De asemenea, el poate fi preşedinte sau vicepreşedinte de comisie, raportor (responsabil cu prezentarea poziţiei PE într-o rezoluţie legislativă sau nelegislativă sau cu prezentarea rezultatelor activităţii unei comisii celorlalţi deputaţi) sau chestor (responsabil de gestiunea administrativă a Parlamentului).

Cum este organizată munca unui eurodeputat?

Calendarul PE prevede perioade consacrate celor patru diferite tipuri de activităţi desfăşurate de eurodeputaţi. În ceea ce priveşte misiunea pur legislativă, în general patru zile pe lună sunt alocate sesiunilor plenare care au loc la sediul PE de la Strasbourg. Eurodeputaţii se reunesc aici pentru a dezbate textele şi a vota sau nu adoptarea lor.

Alte patru zile pe lună sunt consacrate activităţilor din comisiile parlamentare la Bruxelles. Comisiile studiază textele de lege propuse de Comisia Europeană înainte ca ele să fie supuse la vot în sesiuni plenare. Fiecare dintre cele 20 de comisii permanente este specializată pe un domeniu precis. Fiecare eurodeputat trebuie să fie membru cel puţin al unei comisii şi supleant al alteia.

Din punct de vedere politic, o săptămână pe lună este destinată muncii în circumscripţie. Obiectivul este ca deputatul european să asigure legătura între cetăţenii ţării pe care o reprezintă şi Parlamentul European. În sfârşit, în timpul rămas, circa două săptămâni pe lună, eurodeputatul participă la reuniunile grupului politic transnaţional căruia îi aparţin. În cadrul grupurilor politice din PE el poate ocupa funcţii, precum vicepreşedinte, preşedinte sau coordonator al eurodeputaţilor grupului într-o anumită comisie, care îi permit să influenţeze procesul legislativ.

Poate influenţa instituţiile UE şi situaţia din statele membre?

Membrii Parlamentului European urmăresc modul în care legislaţia europeană este implementată în statele membre şi cum aceasta influenţează viaţa cetăţenilor. În acelaşi timp, eurodeputaţii evaluează şi activitatea executivă a Comisiei Europene şi felul în care sunt utilizaţi banii europeni. Misiuni de verificare şi delegaţii ad-hoc ale PE au efectuat cercetări la faţa locului înainte de a decide acţiunile pe o anumită temă, potrivit unui text realizat de serviciul de presă al legislativului comunitar.

Exemple în acest sens sunt vizitele în tabere de refugiaţi din Turcia sau delegaţiile pentru efectuarea de cercetări cu privire la situaţia statului de drept în Malta şi Slovacia.

De asemenea, deputaţii au transmis întrebări scrise Comisiei Europene pe teme urgente, acestea fiind urmate de rezoluţii propuse spre dezbatere în şedinţele plenare de grupurile politice.

Au fost şi cazuri în care Parlamentul European s-a opus deciziilor Comisiei, atunci când deputaţii au considerat că aceasta a abuzat de puterea şi competenţele atribuite. Exemple în acest sens sunt votul din 2016 al PE pentru reducerea conţinutului de zahăr din mâncarea pentru bebeluşi până la limita recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau votul din acelaşi an împotriva unei propuneri a Comisiei Europene care menţiona că băuturile energizante cresc gradul de vivacitate şi de concentrare al consumatorilor, conform sursei citate.

Pe de altă parte, PE are o comisie specială pentru petiţii, care a înregistrat peste 6.500 de petiţii din iulie 2014 şi a gestionat plângeri, solicitări şi observaţii ale cetăţenilor referitoare la aplicare legislaţiei europene. Comisia PETI are rol de mediator între cetăţenii care trimit solicitări şi statele membre. Petiţiile pot fi urmate de intervenţii, dezbateri sau rezoluţii în plenul PE.

Petiţiile vizează aspecte precum condiţii de muncă inacceptabile, drepturile persoanelor cu dizabilităţi, non-discriminarea minorităţilor în cadrul UE sau drepturile copiilor.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)