SUA şi-au sporit presiunile împotriva controversatului proiect germano-rus Nord Stream 2, susţinut de Berlin şi Paris, ameninţând în formă scrisă cu sancţiuni companiile germane implicate, informează duminică AFP.

"Scrisoarea le aminteşte tuturor întreprinderilor implicate în sectorul de gazoducte pentru exportarea de energie din Rusia că ele se expun sancţiunilor americane", a anunţat duminică purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Berlin. El a confirmat astfel o informaţie publicată duminică în cotidianul german Bild, care dezvăluia trimiterea de misive către societăţile germane vizate.

Această iniţiativă a Administraţiei americane "nu are drept scop de a fi percepută ca o ameninţare, ci ca un mesaj clar al politicii americane", a subliniat purtătorul de cuvânt, estimând că singurul "şantaj"posibil în acest dosar ar fi acela de a vedea Kremlinul controlând livrările de gaz către Europa în viitor.

În centrul controversei se află proiectul de gazoduct Nord Stream 2, care permite livrarea de gaz rusesc către Germania şi alte ţări din Europa, trecând direct prin Marea Baltică şi prin urmare ocolind Ucraina, până acum principalul punct de tranzit. Acest gazoduct va urma acelaşi parcurs ca primul gazoduct de acest fel, Nord Stream 1, via apele teritoriale a cinci ţări: Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Germania. Miza este de a dubla capacitatea de gaz transportată.

Proiectul Nord Stream 2 asociază gigantul rus Gazprom mai multor companii europene: grupurile energetice germane Wintershall şi Uniper, grupul olandezo-britanic Shell, grupul francez Engie şi cel austriac OMV.

SUA au criticat deja de mai multe ori acest proiect, însă acum ele trec la o etapă nouă, adresându-se direct companiilor vizate pentru a le atenţiona în legătură cu riscul unor sancţiuni.

Potrivit Germaniei, susţinută de Franţa şi Austria, proiectul va permite o aprovizionare mai stabilă şi mai puţin costisitoare cu gaz a Europei.

Ucraina consideră acest proiect un mijloc al Moscovei de a o asfixia pe plan energetic şi a spori astfel presiunea politică la adresa sa, în condiţiile în care cele două ţări sunt în conflict în problema Peninsulei Crimeea şi a părţii estice a Ucrainei.

Aflată sub presiune, cancelarul federal german Angela Merkel se apără susţinând că interesele ucrainene vor trebui prezervate şi că o parte din gazul rusesc va trebui să tranziteze în continuare teritoriul ucrainean după ce Nord Stream va fi dat în exploatare.

Berlinul este din ce în ce mai iritat de intervenţiile americane în acest dosar şi de ameninţările cu sancţiuni economice extrateritoriale, ca în dosarul nuclear iranian, într-un context de degradare continuă a relaţiilor bilaterale cu Washingtonul.AGERPRES/(AS - editor: Adriana Matcovschi, editor online: Anda Badea)