Coaliţia internaţională antijihadistă condusă de SUA a anunţat vineri că a început retragerea trupelor sale din Siria, la mai puţin de o lună după anunţul surprinzător al preşedintelui Donald Trump privind dezangajarea forţelor americane din conflictul din această ţară, relatează AFP.

Coaliţia a fost creată în 2014 la iniţiativa Washingtonului în urma ascensiunii grupării jihadiste Stat Islamic (SI) şi a cuceririi de către aceasta a unor vaste teritorii în Siria şi Irak.

La coaliţie participă mai multe state, printre care Franţa şi Marea Britanie.

Coaliţia intervine prin raiduri aeriene şi cu forţe speciale la sol în sprijinul combatanţilor locali care luptă împotriva SI.

La 19 decembrie, Donald Trump a justificat anunţul de retragere a celor 2.000 de militari americani prin faptul că SI a fost înfrânt, chiar dacă gruparea continuă să controleze câteva zone din estul Siriei.

Coaliţia 'a început procesul de retragere (...) din Siria', a declarat vineri pentru AFP purtătorul său de cuvânt, colonelul Sean Ryan.

'Din raţiuni de securitate operaţională, nu vom discuta despre termene, locuri sau mişcări de trupe', a indicat el.

Joi seară, '150 de militari americani s-au retras de la baza militară Rmeilan din provincia Hassake', în estul Siriei, a precizat directorului Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), Rami Abdel Rahmane.

'Este vorba despre prima retragere de acest fel a forţelor americane după anunţul preşedintelui american', a menţionat directorul OSDO, relatând de asemenea despre plecarea 'a aproximativ 10 vehicule blindate şi echipamente grele'.

Un responsabil din cadrul Pentagonului a confirmat mai devreme pentru AFP că au fost retrase echipamente din Siria.

Debutul retragerii coincide cu turneul efectuat în Orientul Mijlociu de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo. Acesta a dat asigurări joi, de la Cairo, că dezangajarea militară va avea loc în pofida nemulţumirii multora dintre aliaţii Washingtonului.

În ultimele zile, administraţia americană şi-a multiplicat mesajele pentru a încerca să şteargă impresia iniţială a unei plecări precipitate.

Duminică, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, a legat această retragere de o înfrângere definitivă a SI, dar şi de obţinerea de garanţii privind securitatea combatanţilor kurzi, care au luptat alături de americani împotriva jihadiştilor.

Principala miliţie kurdă din Siria, Unităţile de protecţie a poporului (YPG), coloana vertebrală a luptei la sol împotriva jihadiştilor, este ameninţată de o posibilă ofensivă a Turciei, care îi consideră 'terorişti' pe luptătorii săi, pentru legături presupuse cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Declaraţiile lui Bolton au fost percepute drept o dare înapoi în privinţa calendarului de retragere, Turcia calificându-le ca 'inacceptabile'.

O plecare precipitată a SUA ar risca să slăbească YPG şi să întărească SI, avertizează adversarii deciziei lui Trump, inclusiv din rândul republicanilor.

Există şi temeri că această plecare va lăsa drum liber Iranului, aliat al regimului lui Bashar al-Assad şi inamic al Washingtonului, pentru a-şi extinde influenţa în Siria şi a constitui o ameninţare pentru Israel.

În urma multiplelor ofensive, teritoriul ocupat de Si în Siria s-a restrâns la un bastion în estul ţării, unde jihadiştii sunt atacaţi de Forţele Democratice Siriene (FDS), coaliţie arabo-kurdă dominată de YPG şi sprijinită de coaliţia internaţională.

SI mai este prezent în sectorul de deşert sirian care se întinde din centrul ţării până în provincia estică Deir Ezzor, şi unde se înregistrează ciocniri sporadice între jihadişti şi forţele regimului lui Bashar al-Assad.

Potrivit unor analişti, anunţul retragerii americane are deja consecinţe. 'Răul a fost făcut. Pe teren, anunţul de retragere este ca şi cum (trupele) ar fi plecat deja', consideră Fabrice Balanche, de la Universitatea din Lyon şi expert în problema Siriei.

Conflictul din Siria a început în 2011 după reprimarea de către regim a manifestaţiilor prodemocraţie. El a sporit în complexitate de-a lungul anilor prin implicarea unor grupări jihadiste şi a unor puteri străine, soldându-se până acum cu peste 360.000 de morţi şi milioane de refugiaţi.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)