Guvernul polonez, aflat în conflict cu Bruxelles-ul din cauza controversatelor sale reforme, mai ales cele din justiţie, a făcut în cele din urmă un pas înapoi în faţa presiunii instituţiilor europene în privinţa reformei Curţii Supreme, pentru a evita un război deschis cu UE care pe plan intern ar putea costa voturi la alegerile din 2019, celelalte reforme în justiţie de asemenea criticate de Bruxelles rămânând însă valabile, consemnează într-o analiză agenţia EFE.

Parlamentul de la Varşovia, controlat de formaţiunea naţionalistă Lege şi Justiţie (PiS), a aprobat la sfârşitul lunii noiembrie o serie de amendamente pentru retragerea punctelor cele mai conflictuale din reforma Curţii Supreme, după ce Comisia Europeană ceruse retragerea completă a acestei reforme despre care a considerat că încalcă separaţia puterilor în stat.

Guvernul polonez a făcut astfel primele concesii în îndelungata sa dispută cu Comisia Europeană, în faţa presiunilor căreia a refuzat constant să cedeze, la un moment dat ameninţând inclusiv cu neaplicarea deciziei Curţii de Justiţie a UE (CJUE), care, sesizată de executivul comunitar în septembrie, a cerut în octombrie suspendarea reformei Curţii Supreme, ca măsură provizorie până la adoptarea hotărârii definitive, ce a venit pe 17 decembrie şi a decis acelaşi lucru.

Guvernul de la Varşovia ''îşi respectă obligaţiile ca partener comunitar'', a declarat pe un ton mai european decât de obicei ministrul polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro, după aprobarea amendamentelor privind respectiva reformă.

Prevederea cea mai controversată a acestei reforme a fost reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme poloneze de la 70 la 65 de ani, considerată de Comisia Europeană drept "incompatibilă cu dreptul Uniunii".

În urma reformelor din justiţie, executivul comunitar a deschis încă din anul 2017 o procedură de infringement împotriva Poloniei, care teoretic poate conduce la pierderea dreptului de vot al acestei ţări în Consiliul UE, dar un asemenea scenariu este dificil de materializat, întrucât este nevoie de un vot unanim al tuturor celorlalte state membre ale UE, iar Ungaria a anunţat deja că se va opune.

Această victorie a Bruxelles-ului, deşi doar una parţială, reconfortează poziţiile proeuropene într-un moment complicat pentru o Uniune confruntată cu Brexitul şi cu un val populist în ţări precum Italia sau Ungaria. Ea oferă o încurajare şi opoziţiei liberale poloneze, care anul acesta a organizat manifestaţii de protest împotriva reformelor din justiţie, deşi miile de oameni scoşi în stradă nu au determinat pierderea sprijinului popular majoritar pentru formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie.

Nu trebuie uitat faptul că acest partid şi-a apărat cu înverşunare pe tot parcursul anului reformele judiciare, argumentând că judecătorii au format un fel de castă ''corporatistă'' cu rădăcini în perioada comunistă, deşi pasul înapoi făcut în reforma Curţii Supreme poate fi şi un precedent.

Pentru a înţelege decizia formaţiunii PiS trebuie să avem în vedere faptul că acest partid a obţinut o victorie strânsă la alegerile locale şi regionale desfăşurate în noiembrie, el estimând astfel că o confruntare deschisă cu UE l-ar putea face să piardă voturi în favoarea opoziţiei liberale.

De altfel, în timpul campaniei electorale premergătoare acestor alegeri, PiS a dezminţit categoric toate zvonurile conform cărora Polonia ar putea lua în calcul o ieşire din UE, decizie care în orice caz ar fi sinucigaşă într-o ţară unde 80% din populaţie doreşte să facă parte din UE. Şi în plus faţă de scrutinul europarlamentar, Polonia are în 2019 alegeri legislative, motiv pentru care este previzibil ca guvernul să încerce evitarea unor noi confruntări cu Bruxelles-ul şi să îndepărteze fantasmele unui ''Polexit''.

Cu toate acestea, pasul înapoi făcut de Varşovia nu înseamnă o înfrângere a programului politic al PiS, iar premierul Mateusz Morawiecki a spus clar că va pune în practică toate promisiunile făcute electoratului său, aceleaşi promisiuni care au permis acestui partid să devină în anul 2015 prima formaţiune politică ce a reuşit să obţină singură majoritatea absolută în parlament.

Mai mult, deşi modificarea structurii Curţii Supreme a fost aspectul cel mai polemic al reformei judiciare promovate de PiS, această reformă cuprinde şi alte elemente criticate de Bruxelles, care afectează Tribunalul Constituţional sau Consiliul Naţional al Magistraturii şi rămân valabile.

De asemenea, guvernul de la Varşovia nu pare să intenţioneze să facă vreo concesie nici în alte chestiuni care i-au atras criticile Bruxelles-ului, cum este refuzul Poloniei de a accepta să primească migranţi ajunşi în Italia şi Grecia, iar în această chestiune decizia guvernului este sprijinită de majoritatea societăţii poloneze.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)