Protestatarii din mişcarea ''vestele galbene'' au devenit adversarul cel mai redutabil al preşedintelui francez Emmanuel Macron, însă atât ''vestele galbene'', cât şi Macron sunt în realitate ''două simptome diferite ale aceleiaşi crize politice'', potrivit istoricului Danielle Tartakowsky, expertă în mişcări sociale, informează vineri EFE.

Tartakowsky vorbeşte în acest sens de ''un efect oglindă''. ''Vestele galbene sunt răspunsul societăţii civile la Macron, care în campania sa (electorală) s-a declarat deasupra sistemului de partide şi alături de cetăţeni'', a declarat ea într-un interviu pentru EFE.

Preşedintă a Universităţii Paris 8 între 2012 şi 2016, Tartakowsky este una dintre cele mai importante specialiste în istoria socio-politică a Franţei în secolul al XX-lea şi o voce de referinţă pentru a înţelege natura mişcărilor colective din această ţară.

În contextul în care preşedintele Macron ''a ignorat toţi actorii intermediari'', Tartakowksy consideră logică apariţia acestei mişcări civile neorganizate şi fără reprezentanţi identificabili, hotărâtă să se exprime dincolo de structurile tradiţionale. Apariţia acestei mişcări pe agenda politică reprezintă, potrivit analizei lui Tartakowsky, o frână bruscă pentru Macron care ''credea că are un cec în alb'' după ce a ieşit victorios din cele două mari fronturi deschise împotriva sindicalismului: reforma muncii şi cea a căilor ferate.

Mişcarea ''vestele galbene'', la fel ca şi preşedintele a cărui demisie o cer, refuză să se declare de dreapta sau de stânga, fiind mai degrabă - în opinia expertei franceze - ''prima alianţă'' între sectoare diferite precum salariaţi, mici întreprinzători şi pensionari.

Potrivit unui studiu publicat de ziarul Le Monde, bazat pe chestionare completate de protestatari, jumătate dintre ''vestele galbene'' nu participaseră niciodată la vreun protest organizat. În plus, consideră Tartakowsky, această mişcare depăşeşte cu mult graniţele divizării reducţioniste între oraş şi sat.

''Este vorba despre Franţa celor uitaţi, care acuză statul nu doar pentru că i-a abandonat, ci şi pentru că politica pe care o duce sporeşte inegalităţile sociale şi administrative'', explică Tartakowsky.

Parisul reprezintă pentru protestatarii din mişcarea ''vestelor galbene'' un teritoriu necunoscut, contrar importanţei fundamentale pe care capitala franceză a avut-o în mod tradiţional în istoria acţiunilor colective. În schimb, mişcarea ''vestelor galbene'' are o prezenţă puternică în municipii de dimensiuni medii şi în zone periferice din marile oraşe. Un alt aspect demn de menţionat este vizibilitatea femeilor, prezente atât la proteste, cât şi atunci când vine vorba să ia cuvântul, situaţie pe care Tartakowsky o atribuie ''dimensiunii cotidiene'' a mişcării.

Tartakowsky nu este de acord cu stabilirea unei paralele între mişcarea ''vestelor galbene'' şi demonstraţiile studenţeşti din mai 1968 din Paris. ''Studenţii şi sindicatele nu sunt actorii principali, nu există un context de creştere economică şi, mai ales, 'vestele galbene' nu împărtăşesc ideea că trebuie să schimbe lumea'', susţine ea. Această lipsă de strategie politică, apreciază Tartakowsky, a catapultat ''vestele galbene'' la statutul de mişcare de masă, dar le-a provocat şi contradicţii interne: protestatarii s-au raliat luptei progresiste împotriva ''nedreptăţii sociale'', însă unii dintre ei au avut manifestări xenofobe. Un sondaj realizat la solicitarea partidului La Republique en marche (LREM), formaţiunea lui Macron, a relevat că, dacă ''vestele galbene'' ar candida la alegerile europene, cele mai afectate formaţiuni politice vor fi Franţa Nesupusă (stânga radicală) şi Adunarea Naţională (fostul Front Naţional, extrema dreaptă).

În ajunul celei de-a cincea zi de mobilizare a ''vestelor galbene'', programată pentru sâmbătă, Tartakowsky anticipează o diminuare a protestelor ca urmare a măsurilor anunţate de Macron - cum ar fi creşterea salariului minim sau neimpozitarea orelor suplimentare - şi a atentatului de marţi de la Târgul de Crăciun din Strasbourg (estul Franţei), dar avertizează că ''este posibil ca stagnarea să fie însoţită de o creştere a violenţelor''.

În privinţa viitorului acestei mişcări, Tartakowsky preferă să fie prudentă şi aminteşte că ''mobilizările colective se caracterizează prin faptul că, pe termen lung, provoacă consecinţe independente de voinţa celor implicaţi''. Şi, cu toate că nu crede în posibilitatea transformării mişcării ''vestele galbene'' în partid politic, pe modelul formaţiunii Podemos din Spania, ''ceea ce nu se va schimba absolut deloc este profunda nemulţumire exprimată, care în anii ce vor veni va condiţiona sistemul politic şi social francez''. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)