SUA au restituit marţi statului Filipine câteva trofee de război ridicate în urmă cu aproape 120 de ani, respectiv trei clopote dintr-o biserică luate după o sângeroasă campanie de represalii, un gest menit să închidă un capitol dureros al istoriei celor două ţări, relatează AFP.

Manila cere de mai multe zeci de ani returnarea clopotelor de la Balangiga. Restituirea lor survine într-un moment în care relaţiile între arhipelag şi SUA sunt într-o fază delicată, preşedintele filipinez nefăcând un mister din dorinţa sa de a se apropia de Beijing.

Clopotele au fost aduse la bordul unui avion militar american pe un aeroport din Manila, unde aşteptau responsabili americani şi filipinezi pentru o ceremonie oficială de predare.

Clopotele au fost luate din biserica din Balangiga, localitate situată pe insula Samar, din zona central-estică a arhipelagului, cu prilejul unei expediţii de pedepsire a armatei americane.

Pe 28 septembrie 1901, rebeli filipinezi înarmaţi cu macete au ucis 48 de soldaţi americani în urma unui atac surpriză. Clopotele sunt cele care ar fi dat semnalul atacului.

Drept represalii, generalul Jacob Smith a ordonat ca insula Samar să fie transformată în "deşert de urlete" şi ca toţi filipinezii de sex masculin de cel puţin zece ani să fie executaţi.

Mii de filipinezi au fost ucişi, Balangiga a fost în întregime rasă de pe suprafaţa pământului, iar clopotele au fost luate ca pradă de război.

Colonie spaniolă din secolul al XVI-lea, arhipelagul Filipine a fost vândut SUA în 1898, după războiul hispano-american. Ţara a devenit independentă în 1946.

Două dintre clopote erau expuse în Wyoming, într-un memorial pentru soldaţii americani căzuţi pe câmpul de luptă, în timp ce al treilea era instalat într-o bază militară americană din Coreea de Sud.

Restituirea acestor clopote a dat naştere unor controverse în SUA, unde anumiţi veterani şi parlamentari consideră că ele reprezintă un omagiu pentru americanii căzuţi în luptă. Pe de altă parte, statul Filipine vede în aceste clopote un simbol al luptei sale pentru independenţă.

Manila a început să ceară restituirea lor încă din anii 1990. Toţi preşedinţii succesivi au sprijinit această revendicare, la fel ca şi Biserica Catolică, majoritară în arhipelag.

În 2017, preşedintele Rodrigo Duterte, care este recunoscut pentru faptul că nu se poartă cu mănuşi, a cerut pe faţă Washingtonului "să ne înapoieze aceste clopote de la Balangiga. Ele nu vă aparţin".

La doar câteva luni după venirea sa la preşedinţie, în iunie 2016, Duterte şi-a anunţat divorţul faţă de Washington, precum şi dorinţa sa de a ţine în surdină revendicările Manilei din Marea Chinei de Sud. Beijing are pretenţii asupra cvasitotalităţii acestei mări strategice.

Susţinătorii lui Duterte îi atribuie acestuia restituirea clopotelor, dar specialiştii explică că lucrurile sunt mai complicate decât atât.

"Niciun un preşedinte nu poate trage singur pătura la el", a spus Francis Gealogo, profesor de istorie la Universitatea Ateneo din Manila. "Poporul filipinez care a luptat activ îşi poate atribui meritul" restituirii clopotelor.

Decizia a fost facilitată şi de faptul că asociaţiile veteranilor americani, printre care şi veteranii din războaiele externe, au încetat să se opună restituirii acestor trofeee de război.

În iulie, grupul a adoptat o rezoluţie în care aprecia că restituirea clopotelor este "lucrul potrivit" şi făcând apel la guvern să pună în practică acest demers.AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan, editor online: Irina Giurgiu)