Franţa şi Germania au prezentat joi, la Bruxelles, o serie de propuneri pentru a încerca deblocarea reformării sistemului european de azil, împotmolită într-o dispută asupra primirii obligatorii de solicitanţi de azil, au anunţat surse diplomatice, informează AFP şi Reuters.

Pentru a ieşi dintr-un impas care durează de peste doi ani, Parisul şi Berlinul sugerează să se accepte unele "derogări" de la măsurile de repartizare obligatorie de solicitanţi de azil în UE, potrivit unui document prezentat în cadrul unei reuniuni a miniştilor europeni de interne.

O astfel de excepţie ar fi acordată în anumite condiţii: aceste ţări ar trebui să "motiveze fiecare perioadă de derogare" şi să accepte "măsuri alternative" şi "semnificative" de solidaritate cu ţările europene copleşite de sosirile în masă de solicitanţi de azil.

Potrivit unor surse diplomatice, conform propunerii franco-germane astfel de măsuri ar consta în contribuţii financiare suplimentare la bugetul UE sau în finanţarea unor proiecte de dezvoltare în Africa.

Potrivit documentului franco-german, va fi nevoie de asemenea să fie asigurat "un grup suficient de state membre care să ia efectiv parte la măsuri de relocare obligatorie" de refugiaţi.

Principiul unei derogări este menit să convingă ţările din Grupul de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia), susţinute de Austria, care se opun categoric oricărei măsuri de primire obligatorie.

Potrivit propunerii puse pe masă de Comisia Europeană în 2016, această primire obligatorie nu ar fi declanşată decât în perioade de criză, cu sosiri masive (de migranţi) comparabile celor înregistrate în Grecia în 2015. Însă aceasta este în continuare mult pentru opozanţii oricărei "relocări obligatorii".

Pe de altă parte, sunt ţări care cer ca repartizarea de solicitanţi de azil să aibă loc de o manieră permanentă şi nu doar în perioade de criză. Pentru că nu a obţinut acest lucru, Italia şi-a închis în ultimele luni porturile pentru nave care au salvat migranţi pe mare.

Pentru a convinge Roma să renunţe la această măsură, Parisul şi Berlinul propun în documentul lor stabilirea unei "reguli specifice de relocare pentru persoanele care au nevoie de protecţie, ce vor fi salvate în cadrul operaţiunilor europene".

Aceste dezbateri au loc în cadrul vastei reforme a sistemului european de azil. Aceasta se loveşte în primul rând de reforma Regulamentului Dublin, legislaţia care pune responsabilitatea soluţionării unei cereri de azil pe seama ţărilor de primă intrare.

Italia cere ca acest principiu să fie abandonat, însă majoritatea ţărilor din UE refuză. Mai multe ţări cer, dimpotrivă, ca răspunderea pentru o solicitare de azil, din momentul în care aceasta este atribuită unui stat, să rămână valabile cât mai mult timp posibil.

Germania, îngrijorată de "deplasările secundare" ale migranţilor (se deplasează în UE din ţara în care au sosit spre altele), a cerut o "durată a responsabilităţii" de zece ani, însă ar fi gata să o reducă la opt, potrivit documentului prezentat joi.

"Propunerile franco-germane nu sunt pentru a le accepta sau a le respinge, ele sunt o bază de discuţie pentru a avansa", înainte de summitul european prevăzut să aibă loc în 13-14 decembrie.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)