Parlamentul britanic începe marţi dezbaterea acordului privind Brexitul pe care Bruxelles-ul l-a convenit cu premierul conservator Theresa May, fără ca aceasta din urmă să aibă asigurată o majoritate care să-i garanteze un vot favorabil asupra acestui document pe 11 decembrie, consemnează agenţia EFE într-o prezentare a acestei dezbateri şi a evoluţiilor previzibile legate de ea.

Camera Comunelor va examina în cinci sesiuni o moţiune a guvernului menită să dea undă verde atât acordului privind condiţiile ieşirii Regatului Unit din UE cât şi documentului care pune bazele viitoarei relaţii dintre cele două părţi despărţite de Canalul Mânecii.

Deputaţii vor putea propune amendamente, deşi aplicarea acestora nu va fi obligatorie din punct de vedere legal. Preşedintele Camerei Comunelor, John Bercow, va selecta maxim şase amendamente ce vor fi supuse votului deputaţilor tot pe 11 decembrie, înainte de votarea moţiunii guvernului.

Partidul Laburist, formaţiune de opoziţie şi care se poziţionează împotriva Brexitului, a anunţat că va vota împotriva acordului şi a prezentat deja un avertisment în care cere să se acorde legislativului prerogative sporite pentru evitarea unei ieşiri abrupte din UE pe 29 martie, data efectivă a Brexitului.

Mai mult, acelaşi partid de opoziţie a transmis că va depune şi o moţiune de cenzură împotriva guvernului dacă acordul privind Brexitul pică la vot.

Theresa May, al cărei Partid Conservator a pierdut majoritatea în parlament după alegerile anticipate pe care tot ea le-a convocat în iunie 2017, are nevoie de 320 de voturi pentru a aproba acordul convenit cu UE.

Camera Comunelor are 650 de deputaţi, dintre care la vot vor participa 639 (preşedintele, cei trei vicepreşedinţi şi cei şapte deputaţi ai partidului nord-irlandez Sinn Fein nu votează). Partidul Conservator are 316 deputaţi, dar circa o sută dintre ei au sugerat că ar putea să nu respecte disciplina de partid, unii pentru că doresc un acord cu relaţii mai strânse cu UE sau renunţarea la Brexit, alţii pentru că doresc o ruptură totală de UE. Împotriva moţiunii propuse de guvern s-a declarat şi Partidul Democratic Unionist (DUP) din Irlanda de Nord, ai cărui zece deputaţi îi asigură lui May majoritatea în Camera Comunelor.

Deşi, conform calculelor, se pare să premierul Theresa May nu are şanse să obţină un vot favorabil, executivul ei susţine că poate schimba opinia unui număr suficient de parlamentari şi să înăbuşe astfel rebeliunea din interiorul Partidului Conservator.

Încă de la anunţarea acordului dintre Londra şi Bruxelles, premierul Theresa May a desfăşurat o intensă campanie de convingere a cetăţenilor britanici şi parlamentarilor că înţelegerea la care a ajuns cu UE este cea mai bună posibilă. Guvernul de la Londra a insistat că o ieşire din UE fără niciun acord - una dintre variante în cazul unui vot negativ pe 11 decembrie - va echivala cu un dezastru economic pentru Regatul Unit.

Dacă într-adevăr Theresa May pierde acest vot, atunci ea va avea la dispoziţie un termen legal de 21 de zile pentru a veni din nou în faţa parlamentului să-şi prezinte noile planuri legate de dosarul Brexitului.

Însă în acest interval de timp ea se va confrunta foarte probabil şi cu o moţiune de cenzură şi cu presiuni pentru convocarea unui nou referendum privind Brexitul.

Ministrul pentru Brexit, Stephen Barclay, a recunoscut luni nu este clar ce se va întâmpla dacă legislativul respinge înţelegerea încheiată cu UE.

''Răspunsul onest este că nu e clar'', a spus el în faţa unei comisii parlamentare, potrivit agenţiei Reuters. ''Lucrul asupra căruia pot fi clar este că o consecinţă a unui vot negativ săptămâna viitoare va fi incertitudine pentru mediul de afaceri, incertitudine pentru locurile de muncă'', a mai admis el.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat pe 25 noiembrie acordul privind ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar, precum şi declaraţia care schiţează relaţia post-Brexit cu Londra. Acordul de retragere, ce are 585 de pagini, detaliază condiţiile juridice ale ieşirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din UE la 29 martie 2019. Declaraţia politică ce însoţeşte acordul acoperă obiectivele viitoare comune în domeniile comerţului, securităţii şi cooperării politice, punând bazele negocierilor care pot începe imediat după ieşirea Regatului din UE.

Acordul prevede o perioadă iniţială de tranziţie până la finele anului 2020, timp în care aproape nimic nu se va schimba în relaţiile dintre Regatul Unit şi UE. Ulterior, dacă perioada de tranziţie nu se va prelungi (cu unul sau cel mult doi ani), Regatul Unit ar rămâne în uniunea vamală cu UE în cazul în care nu se va ajunge la o înţelegere privind un alt tip de relaţii comerciale.

Esenţial în opinia Theresei May este faptul că documentul obligă UE să caute modalităţi de a se evita activarea unei clauze de tipul "plasă de siguranţă", care să garanteze că la frontiera dintre Republica Irlanda - care este stat membru al UE - şi provincia britanică Irlanda de Nord nu vor fi reintroduse controalele vamale, precum şi recăpătarea controlului asupra imigraţiei. Premierul britanic consideră că acest acord ''corespunde votului de la referendum, ne redă controlul asupra frontierelor noastre, banilor noştri şi legilor noastre, aceasta în timp ce sunt protejate locurile de muncă, securitatea şi integritatea Regatului Unit''.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)