Delegaţii formaţiunilor afiliate la Partidul Verde European se reunesc sâmbătă, la Berlin, pentru a-şi desemna 'capul de listă' în perspectiva alegerilor europarlamentare din mai 2019, notează politico.eu.

Cei trei candidaţi - Ska Keller, Bas Eickhout şi Petra De Sutter - provin din ţările unde Verzii au înregistrat rezultate notabile în alegerile naţionale şi regionale: Germania, Olanda şi Belgia.

Ska Keller, o eurodeputată germană, a declarat că ''există forţe politice care vor să distrugă Uniunea Europeană şi să se întoarcă la naţionalism'', dar că este posibil să susţină Europa deşi doreşte să o îmbunătăţească.

'Noi nu dorim să continue status quo-ul aşa cum fac alte partide. Vedem nevoia de îmbunătăţire, pentru a aduce Europa mai aproape de cetăţeni, de exemplu prin construirea unei uniuni sociale, ceva care este foarte important, dar care până acum a lipsit. Avem o mulţime de reguli la nivel european pentru factori economici, dar nu cu privire la progresul social'', a explicat Keller.

Senatoarea belgiană Petra De Sutter aduce perspectiva unei medic în luarea deciziilor: 'Am fost mereu interesată sau aş spune chiar puţin furioasă pentru efectul mediului asupra sănătăţii noastre. Ca medic, văd o mulţime de probleme legate de fertilitate la pacienţii mei, care sunt corelate absolut cu aspectele de mediu''. De Sutter este primul candidat transsexual la o funcţie de top în UE.

Bas Eickhout, eurodeputat olandez, s-a remarcat prin activitatea sa pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice, având un punct de vedere solid şi despre comerţ. 'Comerţul a devenit o ţintă, un scop în sine - pur şi simplu a avea un acord comercial de dragul unui acord comercial. Dacă aceasta este evaluarea dumneavoastră despre acordurile comerciale, atunci evident că orice politică de mediu sau socială este un fel obstacol în calea comerţului. Acesta este exact modul în care negocierile comerciale şi politice de mediu sunt tratate. Acest lucru trebuie să se schimbe'', a spus Eickhout.

Parlamentul European a solicitat ca preşedinte al Comisiei Europene să devină unul dintre 'capii de listă' în alegerile europarlamentare, aşa cum s-a întâmplat cu Jean-Claude Juncker în 2014 (aşa-numitul sistem 'Spitzenkandidat'). Eventualul nominalizat va trebui să fie aprobat de o majoritate în Parlamentul European, dar Consiliul European va trebui să aprobe decizia finală.

Acest sistem a fost introdus pentru a îmbunătăţi transparenţa şi a spori rata participării electoratului la alegerile pentru Parlamentul European.

În perspectiva alegerilor europarlamentare din 23-26 mai 2019, candidaţii 'cap de listă' ar urma să îşi facă o campanie paneuropeană în numele familiilor politice pe care le reprezintă.

Postul de preşedinte al Comisiei Europene este considerat unul dintre cele mai importante din arhitectura UE. Rolul executivului comunitar de a veghea la respectarea tratatelor UE, de a elabora iniţiative legislative şi de a negocia acorduri cu ţări terţe, de exemplu în domeniul comercial.

Potrivit estimărilor politico.eu, Verzii ar urma să obţină 45 de mandate în viitorul Parlament European (care va avea 705 locuri), faţă de 52 de mandate deţinute în prezent dintre cele 751 de locuri.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Anda Badea)