Rezoluţia privind statul de drept în România, adoptată săptămâna trecută de Parlamentul European la Strasbourg, nu este împotriva României sau românilor, a declarat miercuri preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, în dezbaterea 'Tinerii în dialog cu Parlamentul European', găzduită de Aula Magna a Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti.

''Rezoluţia se referă la statul de drept, care este una dintre cele mai importante valori în Europa. Noi trebuie să respectăm statul de drept. În această privinţă, avem aceeaşi poziţie faţă de toate statele membre'', indiferent de numele lor, a subliniat Tajani.

Potrivit acestuia, corupţia este un fenomen existent în întreaga Europă şi pentru combaterea lui este nevoie de eforturi ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Pe de altă parte, Antonio Tajani a estimat că România şi Bulgaria sunt pregătite pentru a deveni membre ale spaţiului Schengen de liberă circulaţie, decizia revenind însă Consiliului.

Parlamentul European a adoptat la 13 noiembrie o rezoluţie nelegislativă privind statul de drept în România, text care afirmă "profunda preocupare" a eurodeputaţilor faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România şi "condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti" din luna august.

În cadrul rezoluţiei, Parlamentul European invită autorităţile române să pună în practică garanţii pentru evitarea ocolirii mecanismelor de verificare şi echilibrare şi să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupţiei în rândurile funcţionarilor de stat.

Rezoluţia atrage atenţia asupra noii legislaţii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea sistemului judiciar şi Consiliul Superior al Magistraturii. În concordanţă cu avertismentele venite dinspre Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO) şi Comisia de la Veneţia, rezoluţia PE avertizează în legătură cu impactul noii legislaţii asupra independenţei sistemului judiciar, asupra eficienţei şi calităţii acestuia, inclusiv consecinţe negative pentru lupta împotriva corupţiei.

Modificările aduse la Codul penal şi Codul de procedură penală - dintre care multe au fost considerate drept neconstituţionale de către Curtea Constituţională din România - reprezintă un alt motiv de preocupare, cu efecte suplimentare asupra capacităţii de combatere a corupţiei, a infracţiunilor violente şi a criminalităţii organizate.

De asemenea, Parlamentul European condamnă 'intervenţia violentă şi disproporţionată' a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018 şi face apel la autorităţile române să asigure o anchetă transparentă, imparţială şi efectivă a acţiunilor forţelor de ordine.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, imagine: Alfred Schupler, redactor video: Marilena Stănescu, grafician: Andrei Cârlan, editori online: Magdalena Tănăsescu, Ada Vîlceanu)