Oprirea migraţiei ilegale trebuie să facă parte din lupta Europei împotriva creşterii antisemitismului, a afirmat miercuri la Viena cancelarul austriac Sebastian Kurz, în cadrul unei conferinţe consacrate combaterii tendinţelor antisemite şi antiisraeliene la care au luat parte şi lideri ai comunităţii evreieşti din Europa, relatează dpa.

"Un flux puternic de imigranţi proveniţi din ţări musulmane poate provoca probleme, cum ar fi o percepţie diferită asupra Israelului sau idei antisemite pe care nu am dori să le avem în societăţile noastre", a spus cancelarul austriac.

Kurz a menţionat că opiniile antisemite nu sunt legate exclusiv de credinţa religioasă, multe persoane care nu sunt religioase manifestând astfel de opinii.

Conferinţa de la Viena a examinat toate formele de antisemitism, inclusiv prejudecăţile existente de mai multe secole în Europa, poziţia unor grupări politice atât de dreapta, cât şi de stânga şi antisemitismul în rândurile unor imigranţi.

Consiliul evreiesc european, ce reprezintă circa 2,5 milioane de evrei de pe continent, a prezentat un plan de reglementare a acestor probleme cuprinzând, între altele, crearea unui post de emisar special şi a unui institut pentru combaterea antisemitismului în fiecare ţară.

Cercetătorul Armin Lange de la Universitatea din Viena, coautor al acestui plan, a subliniat de asemenea că trebuie extinsă programa şcolară astfel încât să le inculce elevilor o viziune cuprinzătoare şi pozitivă asupra religiei evreieşti. "Educaţia despre Shoah nu este suficientă", a remarcat Lange, referindu-se la tendinţa de concentrare cu precădere asupra crimelor în masă comise de nazişti.

Documentul mai consemnează că antisemitismul nu îi ameninţă doar pe evrei şi că ura se poate răspândi şi în direcţia altor minorităţi.

Comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a afirmat în ce o priveşte că Uniunea Europeană trebuie să aplice presiuni sporite asupra migranţilor ca aceştia să adopte valorile europene.

"Mă tem că oamenii care vin în Europa nu vor să devină austrieci sau germani, vor să-şi aducă după ei cultura şi obiceiurile", a remarcat Jourova, membră a partidului populist ceh ANO.

Participanţii la conferinţa de la Viena au avertizat totodată asupra răspândirii îngrijorătoare a discursului de incitare ură şi a altor forme de hărţuire.

Ţările UE nu colectează date cu privire la manifestările de antisemitism într-o manieră exhaustivă, dar există studii care oferă o imagine asupra problemei. Aproximativ o cincime dintre cei intervievaţi în Germania, Austria, Irlanda şi Portugalia au declarat că nu ar fi dispuşi să accepte un evreu ca membru al familiei lor, potrivit unui sondaj realizat de Pew Research Center, publicat anul acesta. Procentul a fost de aproximativ 25% în Italia şi Marea Britanie.

Un sondaj efectuat de Institutul Pew în Europa Centrală şi de Est anul trecut a înregistrat rate şi mai mari de intoleranţă în această parte a continentului, cu aproximativ 50% în Grecia, România şi în Lituania care au declarat că nu doresc evrei în familiile lor.

Conferinţa de la Viena se înscrie în efortul cancelarului Kurz de a construi poduri cu Israelul, care a refuzat orice contact cu miniştrii austrieci ai Partidului Libertăţii (FPO, de extrema dreaptă), partener de guvernare al Partidului Popular (OVP, centru-dreapta, conservator), al lui Kurz.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care intenţiona să ia parte la conferinţă, dar a renunţat din cauza problemelor din guvern, l-a numit pe cancelarul austriac drept un "adevărat prieten al Israelului", într-un mesaj video adresat participanţilor la eveniment. El a insistat că antisemitismul şi atacurile injuste împotriva ţării sale sunt unul şi acelaşi lucru şi a criticat "eforturile duşmănoase de a demoniza statul evreu şi de a nega poporului evreu dreptul la autodeterminare".

În ce-l priveşte, cancelarul austriac a apreciat că şi alte state ale UE trebuie să urmeze exemplul Austriei şi să-şi revizuiască poziţiile în momentul când sunt supuse la vot decizii ale ONU critice la adresa politicilor israeliene faţă de palestinieni.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Florin Ştefan, editor online: Irina Giurgiu)