Privirile vor fi aţintite săptămâna viitoare către deschiderea ambasadei SUA la Ierusalim, însă aceasta nu este prima şi probabil nici ultima dată când o ambasadă este stabilită în Oraşul Sfânt, notează vineri AFP.

Pentru moment, totuşi, transferul anunţat la 6 decembrie de către preşedintele american Donald Trump, spre nemulţumirea palestinienilor şi a unei mari părţi a comunităţii internaţionale, este departe de a fi provocat efectul de domino anunţat de Israel, poate doar cu câteva excepţii.

În trecut, mai multe ţări, în special din Africa şi din America de Sud, au avut ambasade la Ierusalim şi unele dintre ele ar urma să revină acolo.

După războiul din octombrie 1973, Cote d'Ivoire, Zairul (actuala Republică Democrată Congo) şi Kenya au tăiat legăturile diplomatice cu Israelul şi şi-au închis ambasadele la Ierusalim. După restabilirea relaţiilor, delegaţiile diplomatice s-au instalat la Tel Aviv.

În 1980, Israelul a votat o lege care a declarat Ierusalimul capitala sa 'unică şi indivizibilă', incluzând cartierele palestiniene din partea de est cucerită de statul evreu în 1967 şi pe care palestinienii o doresc drept capitală a statului lor independent la care aspiră.

ONU a declarat această decizie ilegală şi le-a cerut statelor care aveau misiuni diplomatice la Ierusalim să le retragă.

Bolivia, Chile, Columbia, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, Guatemala, Haiti, Panama, Salvador, Uruguay, Venezuela şi Olanda au dat curs apelului ONU. Costa Rica şi Salvador au revenit în 1984 la Ierusalim, înainte de a pleca din nou în 2006.

În urma deciziei preşedintelui Trump (de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului), unele ţări au afirmat că vor face acelaşi pas, iar Israelul încearcă să le convingă şi pe celelalte să urmeze acest exemplu.

Preşedintele guatemalez Jimmy Morales a declarat că ţara sa va inaugura ambasada la Ierusalim pe 16 mai, în timp ce Ministerul de Externe israelian a precizat că Paraguay va face acelaşi lucru până la finalul lunii mai.

Guvernul român, susţinut de preşedintele parlamentului, a adoptat o propunere de transferare a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim, însă preşedintele român Klaus Iohannis se opune acestei decizii în absenţa unui acord de pace între Israel şi palestinieni şi i-a cerut premierului Viorica Dăncilă să demisioneze. Aceasta din urmă, care a efectuat în aprilie o vizită la Ierusalim, a declarat că, în acest stadiu, ea nu are 'sprijinul tuturor părţilor aşa cum ar fi dorit' pentru mutarea ambasadei. România ar fi prima ţară din Uniunea Europeană ce ar urma exemplul SUA şi s-ar dezice de poziţia europeană conform căreia, urmând rezoluţiile ONU, statutul final al Ierusalimului trebuie să fie negociat între israelieni şi palestinieni - continuă AFP.

Preşedintele ceh Milos Zeman s-a declarat 'în favoarea mutării ambasadei ţării sale la Ierusalim', dar pentru moment guvernul de la Praga a anunţat doar redeschiderea unui consulat onorific şi deschiderea unui centru cultural ceh în Oraşul Sfânt.

Premierul japonez Shinzo Abe l-a asigurat pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, în timpul unei recente vizite oficiale, că ţara sa îşi menţine ambasada la Tel Aviv, potrivit media palestiniene, încheie agenţia de presă franceză. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu; editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)