Protestele din Armenia care au culminat luni cu demisia premierului Serzh Sargsyan au scos la lumină sărăcia, corupţia şi criza de încredere în putere din fosta republică sovietică din Caucaz, notează AFP.

Mişcarea de contestare lansată la 13 aprilie cu o primă manifestaţie la Erevan, capitala ţării, a mobilizat rapid zeci de mii de oameni. Ţinta lor - fostul preşedinte Serzh Sargsyan, proaspăt numit premier după un deceniu petrecut deja în fruntea ţării, răstimp în care nu a reuşit să le asigure un trai mai bun compatrioţilor săi.

"Numirea lui Serzh Sargsyan în acest post nu a fost decât un pretext, motivul real al acestei grave crize politice este mult mai profund", a declarat pentru AFP analistul Iuri Navoian, preşedintele ONG-ului ruso-armean Dialog, cu sediul la Moscova.

Potrivit acestuia, protestele din Armenia au dezvăluit probleme social-economice şi politice care s-au acumulat de-a lungul anilor, între care corupţia sistematică şi monopolul public din economie, care a făcut imposibilă dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Rata sărăciei a crescut în Armenia în ultimii ani, ajungând la 29,8% în 2016 de la 27,6% în 2008, potrivit datelor Băncii Mondiale, iar venitul naţional brut pe locuitor stagnează la 3770 dolari, aproape identic cu valoarea de acum zece ani.

"Mulţi nu au de lucru şi trăiesc în sărăcie", a constatat analistul Hakob Badalian.

"Corupţia e pe cale să asfixieze ţara. Dacă vrei să începi o mică afacere, trebuie să mituieşti funcţionari. Agenţii fiscului cer şi ei comision şi chiar şi profesorii de la şcoală cer cadouri", a declarat pentru AFP Musheg Kaceatrian, şomer în vârstă de 52 de ani.

În opinia analistului armean Vigen Hakobian, oamenii au ieşit în stradă "din cauza nedreptăţii strigătoare care există în toate domeniile vieţii" în Armenia.

"Majoritatea populaţiei nu mai are încredere în autorităţi şi în sistemul politic al ţării în general", a subliniat Iuri Navoian, conform căruia "autorităţile şi poporul constituie două realităţi situate la antipozi" în Armenia.

"Dar ce i-a nemulţumit cel mai mult pe oameni a fost faptul că Serzh Sargsyan nu şi-a ţinut promisiunea că nu va mai rămâne la putere", a explicat pentru AFP politologul Arman Boshian.

În contextul în care Constituţia Armeniei interzice preşedintelui să aibă mai mult de două mandate, Serzh Sargsyan, aflat în fruntea ţării din 2008, a susţinut în 2015 o reformă controversată care i-a acordat prerogative vaste premierului, preşedintele rămânând cu un rol preponderent protocolar. În acelaşi timp, el a dat asigurări că nu va candida la şefia guvernului.

Totuşi, la 17 aprilie, fostul militar în vârstă de 63 de ani, al cărui Partid Republican dispune de majoritate în parlament, şi-a asigurat numirea ca prim-ministru, revenind de facto la putere.

"Armenii sunt ferm opuşi continuării regimului Sargsyan. În 27 de ani de istorie ai Armeniei independente, niciun preşedinte nu a condus ţara mai mult de două mandate autorizate", a declarat analistul Grigor Atanessian.

Deşi Serzh Sargsyan este cunoscut ca pro-rus, manifestanţii nu au formulat nicio acuzaţie în acest sens, spre deosebire de manifestaţiile prooccidentale din Ucraina cunoscute ca Maidan, care au dus la destituirea în 2014 a preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici.

Contestarea populară din Armenia nu este ghidată "nici de interesele SUA, nici de cele ale Uniunii Europene, nici de cele ale Rusiei", a insistat deputatul Nikol Pashinyan, liderul opoziţiei.

În ce o priveşte, Rusia - destinaţia a aproape un sfert din exporturile armene şi care dispune de o bază militară în Armenia - s-a abţinut de la orice comentarii. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov s-a limitat să declare luni că Moscova "urmăreşte cu atenţie situaţia din Armenia, aliat foarte apropiat" al Rusiei, dar că mişcarea de protest este "o afacere internă armeană". AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)