Preşedinta estoniană Kersti Kaljulaid a cerut miercuri desfăşurarea de soldaţi americani şi de rachete Patriot pe teritoriul său, declarând pentru AFP că acest lucru este necesar pentru a face "plauzibilă" disuasiunea în faţa Rusiei.

Într-un interviu care a coincis cu vizita sa la Casa Albă, lidera conservatoare a estimat că desfăşurarea de oameni şi materiale americane ar întări efectivele NATO care deja staţionează la faţa locului. Un mod de a reacţiona la atitudinea din ce în ce mai belicoasă a Moscovei.

"Vrem să ne asigurăm că atât teritoriile NATO, cât şi soldaţii NATO sunt bine protejaţi", a explicat Kaljulaid. "Trebuie să ne asigurăm că există o apărare aeriană şi un sprijin aerian pentru aceste trupe, dacă este cazul. Avem nevoie ca forţa noastră de disuasiune să fie plauzibilă", a adăugat ea.

Kersti Kaljulaid a precizat că subiectul nu a fost abordat în timpul întrevederii sale de marţi cu preşedintele american Donald Trump - de obicei puţin favorabil desfăşurării de resurse militare americane în străinătate - dar că discuţiile între cele două ţări continuă.

Potrivit preşedintei estoniene, ministrul american al apărării Jim Mattis şi vicepreşedintele Mike Pence sunt principalii interlocutori în această problemă.

Anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, şi susţinerea acordată de Moscova separatiştilor din estul Ucrainei au reanimat temerile statelor baltice cu privire la potenţialele veleităţi ale Moscovei la adresa lor. Având în prezent o populaţie cumulată de numai şase milioane de persoane, cele trei republici baltice - Estonia, Lituania şi Letonia - au fost anexate de Uniunea Sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ele au fost eliberate în urma destrămării acesteia, în 1991, şi au aderat la UE şi NATO în 2004.

NATO a desfăşurat în Estonia soldaţi britanici, francezi şi danezi, însă potrivit preşedintei estoniene sosirea de soldaţi americani ar conferi o altă dimensiune.

"Am prefera un acord bilateral pentru utilizarea permanentă de soldaţi pe bază de rotaţie. Ar fi foarte util pentru calmarea spiritelor încinse", a explicat ea. "Unii cred că NATO are nevoie de mult timp pentru a acţiona, însă cu SUA ar putea fi mai repede", a continuat Kersti Kaljulaid.

Soldaţi americani participă deja la forţa NATO "Enhanced forward presence", însă aceasta este poziţionată în Polonia.

Recent, Rusia a lansat manevre militare în Marea Baltică, ce au stârnit îngrijorarea Suediei şi au perturbat zborurile comerciale ale Letoniei.

"Acest gen de activitate este mai degrabă fără precedent", a subliniat Kersti Kaljulaid, estimând că aceasta se înscrie în "represaliile (ruse) după Salisbury" (Marea Britanie), unde la începutul lui martie a fost otrăvit un fost spion rus. Moscova este considerată responsabilă de comunitatea internaţională, care a trecut la contramăsuri.

În opinia preşedintei estoniene, Occidentul trebuie să dea dovadă de o "răbdare strategică" în faţa ambiţiilor teritoriale atribuite Rusiei, cu menţinerea şi chiar întărirea sancţiunilor economice. "După Salisbury, au existat multe întrebări în legătură cu oportunitatea de a face ceva în privinţa banilor ruşi în diferite ţări (...), însă eu cred că aceasta ar putea merita efortul", a continuat Kersti Kaljulaid.

Preşedintele rus Vladimir Putin a promis, potrivit lui Kaljulaid, "să-şi concentreze atenţia pe economia rusă". "Sper că o va face", a spus ea. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)