Controversatul premier al Ungariei Viktor Orban, al cărui discurs naţionalist şi antiimigraţie i-a atras critici atât pe plan intern cât şi pe plan extern, este pe cale să obţină al treilea mandat consecutiv în fruntea executivului de la Budapesta - şi al patrulea în total de până acum - la alegerile legislative care au loc duminică, relatează dpa.

Sondajele de opinie dau câştig de cauză alianţei dintre partidul lui Orban, Fidesz, şi Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP), conturând perspectiva ca Orban să deţină o majoritate de două treimi, dar şi puterea de a schimba Constituţia, aşa cum s-a întâmplat după alegerile din 2010.

Partidele din opoziţie şi criticii lui Orban susţin că premierul a profitat de această prerogativă pentru a modifica sistemul electoral în favoarea Fidesz, ceea ce i-a permis formaţiunii premierului să câştige alegerile din 2014.

Acest lucru, la care s-a adăugat puternica influenţă exercitată asupra opiniei publice, atât prin intermediul media controlate de stat, cât şi al unor media private proguvernamentale, i-a asigurat premierului o bază solidă pentru a-şi prelungi cei opt ani consecutivi petrecuţi la putere, la care trebuie adăugat şi mandatul din 1998-2002.

La votul de duminică, cei 7,9 milioane de alegători ungari vor decide numele celor 199 de membri ai parlamentului unicameral de la Budapesta pe baza unui sistem de vot mixt. Astfel, 106 de deputaţi vor fi aleşi prin vot uninominal în mod direct, iar ceilalţi vor fi desemnaţi pe baza votului pe liste. Opoziţia, fragmentată atât la stânga, cât şi la dreapta Fidesz, nu va avea ocazia de a se uni în spatele unui singur candidat într-un al doilea tur.

Viktor Orban se poate lăuda cu indicatori economic solizi, în condiţiile în care Ungaria înregistrează în 2018 al optulea an consecutiv de creştere, cu un ritm de 4%, inflaţia este ţinută sub control, iar şomajul este scăzut, de circa 3,8%. Dar factorul care i-a sporit cel mai mult popularitatea este poziţia sa în ce-i priveşte pe imigranţi, în special cei musulmani.

După valul de refugiaţi şi migranţi care au traversat Balcanii şi Ungaria îndreptându-se spre Occident în vara lui 2015, Orban a fost primul care a ordonat construirea unui gard cu sârmă ghimpată pentru a stăvili fluxul, în septembrie acelaşi an. Tot atunci, a contestat vehement politica privind refugiaţii a cancelarului german Angela Merkel.

Viktor Orban a dat avânt sentimentelor antiimigraţie din ţările est şi central-europene şi a mobilizat Macedonia şi Serbia, care nu fac parte din Uniunea Europeană, să-i oprească pe migranţi în loc să le permită trecerea către Occident.

Totodată, Ungaria a refuzat să accepte sistemul UE de cote obligatorii de solicitanţi de azil, în pofida ameninţării cu sancţiuni, insistând că musulmanii care vin în Europa vor schimba faţa continentului şi vor submina modul de viaţă al creştinilor.

În martie 2016, "ruta balcanică" de imigraţie a fost închisă oficial, iar numărul celor care au ales această cale de tranzit a fost redus drastic, însă Orban şi-a menţinut retorica antimigranţi în centrul activităţii sale politice.

"UE nu trebuie să se concentreze pe redistribuirea refugiaţilor, ci pe protecţia frontierelor", a declarat el în februarie, după o întâlnire cu omologul său bulgar. "Migraţia ne ameninţă securitatea, modul de viaţă şi cultura creştină", a subliniat Orban.

"Nori negri (de imigraţie) se adună deasupra Europei", avertizează premierul ungar, conform căruia ţările UE vor deveni majoritar musulmane, în absenţa unor măsuri preventive. "Naţiunile vor dispărea, Occidentul va cădea, iar Europa nici nu-şi dă seama că este pe cale să fie ocupată", susţine Viktor Orban.

Acţiunile şi retorica sa i-au atras criticile mai multor lideri europeni, dar în pofida acestui fapt, precum şi a sancţiunilor cu care ameninţă Bruxellesul pentru nerespectarea schemei de redistribuire a migranţilor, poziţia lui Orban este în general susţinută de unguri, notează dpa. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)