Preşedintele polonez Andrzej Duda s-a opus prin veto unei legi votate de conservatori şi care deschidea calea spre retragerea gradelor a numeroşi militari comunişti, în special generalul Wojciech Jaruzelski, care a decretat legea marţială 1981, informează vineri AFP.

Preşedintele şi-a motivat decizia prin faptul că textul nu oferea nici posibilitatea unui recurs în justiţie, nici a unor explicaţii din partea persoanelor ameninţate cu degradarea sau a urmaşilor lor, în cazul în care cei dintâi au decedat.

El a estimat, de asemenea, că legea votată la începutul lui martie de parlament loveşte în toţi membrii Consiliului Militar pentru Salvare Naţională (WRON), responsabil de starea de asediu din 1981, în condiţiile în care unii dintre ei, printre care fostul cosmonaut şi general Miroslaw Hermaszewski, au fost cooptaţi acolo mai ales pentru a îmbunătăţi imaginea acestui organism şi nu au jucat în cadrul lui un rol activ.

'Din punct de vedere etic, este o mare scăpare a acestei legi', a declarat Duda.

Prin urmare, el a retrimis legea în parlament. 'O decizie dificilă', a recunoscut preşedintele polonez, explicând că el este de acord cu ideea generală a acestui text, însă nu îl poate accepta în forma sa actuală.

Şeful statului polonez ar urma să înceapă după Paşti consultări cu foştii combatanţi pentru a propune un alt text.

Legea degradării este menită să permită retragerea gradelor militarilor care au servit în forţele armate din 1943 până în 1990 şi care 'au acţionat contrar raţiunii de stat'. Este vorba atât de ofiţeri defuncţi, cât şi unii în viaţă.

Generalul Jaruzelski a murit în mai 2014 la vârsta de 90 de ani, în timp ce generalul Czeslaw Kiszczak, ministrul său de interne în anul 1981, a decedat în 2015.

După cum a declarat Monika Jaruselska, fiica generalului Jaruzelski, 'acest gen de lege place foarte tare alegătorilor (partidului la putere Dreptate şi Justiţie, PiS), care se hrănesc din răzbunare şi cărora le place linşajul'. 'Acestea sunt jocuri oferite alegătorilor, pentru a le deturna atenţia de la alte probleme', a comentat ea în mass-media poloneze, în momentul adoptării legii.

Cei doi generali au cedat puterea în urma negocierilor cu sindicatul Solidaritatea, în 1989, şi s-au retras din viaţa publică. Ei au fost urmăriţi în justiţie, însă nu au fost niciodată sancţionaţi pentru impunerea stării de asediu şi pentru crimele comise de regimul de la acea epocă.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)