Polonia este decisă să-şi apere viziunea sa asupra Uniunii Europene într-o Europă post-Brexit, în pofida faptului că ţara este ameninţată de sancţiunile Bruxelles-ului, susţine ministrul de externe polonez Jacek Czaputowicz într-un interviu publicat vineri de AFP, punând accent pe protejarea pieţei unice şi a parlamentelor naţionale.

''Ceea ce se conturează este posibilitatea ca noi să luăm locul Marii Britanii în ceea ce priveşte programul său: ataşamentul faţă de concurenţa liberă şi sensibilitatea la ameninţarea rusă, precum şi apărarea propriilor poziţii, a suveranităţii'', declară Jacek Czaputowicz.

Potrivit şefului diplomaţiei poloneze, Londra a estimat întotdeauna mai bine agresivitatea Moscovei decât au făcut-o Germania şi Franţa.

La fel ca Londra, ''noi nu am avut niciodată încredere în acţiunile lui Vladimir Putin şi pe bună dreptate'', afirmă oficialul polonez, care evocă ''agresiunea în Georgia, agresiunea în Ucraina, anexarea Crimeei, acţiunile contra intereselor lumii occidentale în Siria, sprijinul pentru Assad împotriva intereselor Franţei şi acum tentativa de ucidere a lui Skripal''.

După acest din urmă scandal, Polonia a expulzat patru diplomaţi ruşi, acelaşi număr ca Franţa şi Germania, ''un semnal important al unităţii noastre'', menţionează Jacek Czaputowicz în acelaşi interviu.

De asemenea, el subliniază convergenţa de opinii cu Berlinul. ''Înainte de orice, suntem pentru o singură Uniune Europenă cu 27 de membri, aşa cum a spus cancelarul Angela Merkel la Varşovia, şi nu pentru o Uniune cu mai multe viteze'', explică ministrul afacerilor externe polonez.

La o săptămână de la prima sa vizită la Paris, Czaputowicz recunoaşte divergenţele cu Franţa în legătură cu viitorul Uniunii Europene, respingând 'suveranitatea europeană' susţinută, în opinia sa, de preşedintele francez Emmanuel Macron.

''O 'Europă suverană' suscită temeri în rândul nostru. Este imposibil de avut o suveranitate în interiorul unei suveranităţi. Cu alte cuvinte, o Europă suverană pune sub semnul întrebării suveranitatea statelor. Eu nu cred că francezii pot accepta un transfer de suveranitate la nivelul UE în detrimentul suveranităţii Franţei. Este, aşadar, o discuţie care trebuie să continue dacă cele două părţi doresc o Europă puternică'', accentuează ministrul polonez.

În opinia sa, Franţa şi Polonia au opinii diferite cu privire la sursa legitimităţii UE. Conform Varşoviei, aceasta trece prin parlamentele naţionale ''ce reprezintă societăţile ţărilor membre''.

''Problema se referă la consolidarea anumitor instituţii supranaţionale, precum Comisia Europeană. Este vorba de a şti care este rolul lor, dacă ele sunt legitime prin ele însele sau în virtutea deciziilor statelor'', continuă Jacek Czaputowicz.

Comisia Europeană a anunţat la 20 decembrie lansarea procedurii de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia ca urmare a reformelor iniţiate în sistemul judiciar. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.

Într-o primă fază, precum cea iniţiată de executivul comunitar în decembrie, articolul 7 permite ''a se constata existenţa unui risc clar de încălcare gravă'' a statului de drept într-un stat membru, cu votul a cel puţin 22 de ţări din UE. Eventualele sancţiuni, aşa cum este retragerea dreptului de vot, nu pot interveni decât într-o fază ulterioară, care presupune un vot în unanimitate al statelor membre (cu excepţia ţării vizate). Printre măsurile controversate adoptate de Polonia se numără cele referitoare la Curtea Supremă şi la Consiliul Naţional al Magistraturii.

Varşovia doreşte şi relansarea 'Triunghiului de la Weimar', un for consultativ la nivel înalt între Franţa, Germania şi Polonia, îngheţat practic de Paris după ce autorităţile poloneze au anulat un important contract de achiziţionare de elicoptere militare produse de concernul european Airbus.

Alături de cele două ţări occidentale, Polonia s-ar putea reprezenta nu doar pe ea însăşi, ci şi un grup de ţări din Europa Centrală şi de Est cu ''interese şi aspiraţii comune în interiorul UE, cu o istorie comună şi cu aceeaşi situaţie geopolitică'', mai susţine Czaputowicz în interviul pentru AFP. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu; editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)