Ministrul norvegian al justiţiei, Sylvi Listhaug, care făcea obiectul unei moţiuni de cenzură depuse de opoziţie în urma unei postări controversate pe Facebook, a anunţat marţi că va demisiona, ceea ce foarte probabil va evita căderea guvernului minoritar de centru-dreapta de la Oslo, transmite Reuters.

Listhaug a făcut acest anunţ prin intermediul unei postări pe Facebook. Ea a menţionat că nu ''poate permite'' ca Partidul Progresului, din care face parte, să-şi piardă influenţa.

În urmă cu zece zile, politiciana în vârstă de 40 ani, membră a Partidului Progresului (FrP), a torpilat consensul politic tradiţional din Norvegia atunci când a acuzat Partidul Laburist - în prezent în opoziţie şi care se afla la guvernare în iulie 2011 când extremistul de dreapta Anders Behring Breivik a ucis 77 de persoane - că a plasat drepturile teroriştilor mai presus de securitatea naţională.

La 9 martie, Listhaug a acuzat Partidul Laburist, pe Facebook, că această formaţiune consideră că ''drepturile teroriştilor sunt mai importante decât securitatea naţiunii'', acuzaţie lansată după ce a fost respinsă o măsură a ministrului justiţiei ce viza posibilitatea deposedării de cetăţenia norvegiană a jihadiştilor, fără a recurge la un judecător.

Postarea, care a provocat emoţie în rândul supravieţuitorilor masacrului din insula Utoya din 2011 şi a pus-o în încurcătură pe şefa guvernului Norvegiei, Erna Solberg, a fost retrasă miercurea trecută de pe Facebook.

Solberg declarase că intenţionează să ofere guvernului posibilitatea de a demisiona mai degrabă decât să accepte un vot împotriva lui Listhaug.

Constituţia norvegiană nu conţine nicio prevedere referitoare la dizolvarea parlamentului între alegerile la termen, astfel că partidele politice vor trebui să găsească o nouă formulă pentru a forma un guvern.

Alegerile parlamentare la termen din Norvegia sunt programate pentru anul 2021.

Pe 22 iulie 2011, extremistul de dreapta Anders Behring Breivik, care a fost şi el un timp membru al FrP, a ucis 77 de persoane într-un dublu atac: împotriva sediului guvernului din Oslo, condus în acea vreme de Jens Stoltenberg (Partidul Laburist), în prezent secretar general al NATO, şi împotriva participanţilor la şcoala de vară a Partidului Laburist, pe insula Utoya. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)