Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus joi la Roma că trebuie 'să ne protejăm de falsele bune sentimente', în răspuns la criticile unor intelectuali şi asociaţii privind politica guvernului francez faţă de migranţi, relatează AFP.

'Există multă confuzie în rândul intelectualilor', a adăugat preşedintele francez în cursul unei conferinţe de presă cu şeful guvernului italian Paolo Gentiloni, după denunţarea de către laureatul Premiului Nobel pentru Literatură, Jean-Marie Gustave Le Clézio, în săptămânalul L'Obs a 'unei negări intolerabile a umanităţii' în ceea ce priveşte tratamentul aplicat migranţilor.

Scriitorul s-a răzvrătit împotriva politicii devenite 'un monstru rece' care urmează 'legi şi instrucţiuni ce nu ţin cont de sentimentul uman'.

'Franţa nu este închisă', a răspuns Macron. Dar 'ne confruntăm cu valuri de migraţie (...) care nu au mai fost înregistrate de la sfârşitul celui De-al Doilea Război Mondial', a adăugat el, amintind că aproximativ 100.000 de solicitări de azil au fost depuse Franţa anul trecut.

Politica guvernului 'nu pune în discuţie dreptul de azil (...). Sunt femei şi bărbaţi care sosesc şi care au dreptul să fie protejaţi şi sunt protejaţi', a afirmat preşedintele francez.

'Subiectul migraţiei nu este lăsat deoparte. Vorbim de femei şi bărbaţi care mor în continuare. În faţa acestei provocări, răspunsul nostru trebuie să fie structurat şi solidar', a subliniat preşedintele francez.

'Trebuie să fie determinare, eficacitate şi umanitate. Umanitatea fără eficacitate, sunt cuvinte frumoase. Eficacitatea fără umanitate, aceasta este nedreptate', a afirmat el.

Macron a adus de asemenea un omagiu la Roma eforturilor mari depuse de Italia pentru a limita intrarea migranţilor pe teritoriul european. 'Italia a făcut un mare efort în 2017 (...) pentru a reuşi să stabilizeze o situaţie extrem de critică', a precizat el.

Anul 2017 a reprezentat un moment de cotitură în materie de migraţie pentru Italia, străbătută de un flux mai masiv în primul semestru, cu preţul totuşi al unor acorduri controversate în Libia care au limitat sosirile migranţilor la 119.000, cu 35% mai puţini decât în 2016.

Aceste acorduri cu autorităţile libiene, dar şi cu miliţiile, au fost criticate de organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului, ţinând cont de situaţia de coşmar a migranţilor din Libia, unde unii ajung să fie exploataţi în sclavie şi mulţi sunt supuşi violenţelor şi extorcărilor.

AGERPRES/( AS - autor: Violeta Gheorghe, editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)