Fostul adjunct al şefului executivului regional catalan, Oriol Junqueras, a compărut joi în faţa a trei magistraţi de la Curtea Supremă pentru a cere punerea sa în libertate, în special pentru a-şi putea exercita 'drepturile politice', transmite AFP, citând surse judiciare.

Audierea a început în jurul orei locale 10:45 (09:45 GMT) şi s-a încheiat către ora 13:00 (12:00 GMT) şi a avut în vedere contestarea plasării lui Junqueras în detenţie de către judecătorul de instrucţie însărcinat cu acest caz, Pablo Llarena.

Audierea lui Oriol Junqueras, încarcerat de două luni, a intervenit în urma alegerilor regionale din 21 decembrie din Catalonia, unde el a fost ales deputat în calitate de şef al listei celui de-al doilea partid catalan susţinător al independenţei, Stânga Republicană din Catalonia (ERC).

La câteva ore după declararea independenţei 'Republicii Catalane' de către parlamentul regional, Oriol Junqueras - un doctor în istorie în vârstă de 48 de ani - a fost inculpat pentru 'rebeliune' şi 'nesupunere', fiind acuzat că a participat la un complot în vederea separării Cataloniei de restul Spaniei.

Avocatul lui Junqueras, Andreu Van den Eynde, a susţinut în timpul audierii că nu există un risc de 'reiterare' a delictului, subliniind că 'nu a exitat niciodată rebeliune' întrucât mişcarea pentru independenţă nu a fost violentă şi că Oriol Junqueras va susţine şi în viitor 'calea dialogului'.

''El a cerut să fie lăsat în libertate, ceea ce i-ar permite să-i reprezinte pe oamenii care l-au votat şi să trăiască alături de familie'', a adăugat avocatul Van den Eynde.

Noul parlament de la Barcelona urmează să se reunească la 17 ianuarie şi deputaţii catalani vor începe dezbaterile în vederea învestirii viitorului preşedinte catalan până cel mai târziu la 31 ianuarie.

Decizia celor trei judecători de la Curtea Supremă va avea consecinţe politice - susţinătorii independenţei se bucură de majoritate absolută în noul parlament, cu 70 dintre cei 135 de deputaţi, dar opt dintre ei nu îşi pot prelua mandatele întrucât se află fie în autoexil în Belgia, fie în închisoare - cum este cazul pentru trei dintre ei.

Cel puţin şase dintre aceşti opt aleşi trebuie aşadar să găsească o soluţie pentru a-i permite blocului separatist să-şi conserve pragul de 68 de deputaţi care îi garantează majoritatea, fie obţinând o ieşire din închisoare, fie cedând locul candidatului următor de pe listă.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu; editor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)