Guvernul polonez pregăteşte o 'ofensivă diplomatică' pentru a contracara decizia Comisiei Europene de a activa articolul 7 din Tratatul UE, o măsură inedită luată ca răspuns în faţa reformei sistemului judiciar polonez, dar suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul UE (măsura prevăzută în acel articol) va fi greu de realizat, întrucât necesită un vot unanim al tuturor celorlalte state membre ale UE, iar Ungaria a anunţat deja că se va opune, relatează duminică agenţiile EFE şi PAP.

Executivul comunitar i-a dat celui polonez şi un termen de trei luni să revină asupra acestei reforme considerată la Bruxelles 'un risc evident de încălcare a statului de drept'. Anul trecut, tot în luna decembrie, Comisia Europeană a mai dat guvernului de la Varşovia un termen de două luni pentru a răspunde preocupărilor legate de reforma Tribunalului Constituţional. Guvernul polonez a răspuns în ultima zi a acelui termen şi a respins toate acuzaţiile, iar acum acţiunile executivului de la Varşovia arată că va folosi noul termen pentru a explica poziţia sa atât Comisiei Europene, cât şi diferiţilor lideri europeni.

Astfel, ministrul polonez de externe Witold Wasczykowski a anunţat o 'ofensivă diplomatică' ce va începe din data de 3 ianuarie, când noul premier polonez Mateusz Morawiecki se va întâlni la Budapesta cu omologul său ungar Viktor Orban.

Acesta din urmă, aliat al Varşoviei şi care el însuşi are o relaţie dificilă cu Comisia Europeană, tot pe teme ce ţin de statul de drept, precum şi din cauza opoziţiei faţă de cotele de refugiaţi şi a noii legi ungare privind învăţământul superior - care vizează Universitatea Central-Europeană creată de George Soros -, a anunţat că va apăra Polonia în aplicarea articolului 7 şi că va bloca prin veto orice acţiune a Bruxelles-ului împotriva acestei ţări.

Polonia ar putea de asemenea să ceară sprijinul celorlalte două ţări din grupul de la Vişegrad, Cehia şi Slovacia, mai ales că nici premierii acestora, Andrej Babis şi Robert Fico, nu sunt văzuţi favorabil la Bruxelles, în special din cauza poziţiei lor ostile în chestiunea migraţiei. Andrej Babis, recent numit premier, este considerat un politician populist, supranumit şi 'Trump al Cehiei', ţară vizată împreună cu Polonia şi Ungaria de o procedură comunitară de infringemenent pentru că au refuzat să aplice cotele obligatorii de refugiaţi.

În următoarea etapă a ofensivei sale diplomatice, premierul Morawiecki va avea pe 9 ianuarie o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, iar pe 15 ianuarie va avea discuţii cu responsabilii bulgari, având în vedere că la 1 ianuarie Bulgaria preia preşedinţia semestrială Consiliului UE.

Deşi nu au mai fost comunicate alte date precise, şeful de cabinet al lui Morawiecki a spus că în săptămânile următoare 'probabil acesta va efectua un turneu diplomatic prin statele UE', urmând probabil să participe şi la Forumul de la Davos.

Premierul polonez şi-a manifestat disponibilitatea de a 'explica partenerilor europeni de ce pentru Polonia reformele din sistemul judiciar sunt necesare'. 'Sper că vom ajunge pe un teren comun, măcar în ceea ce priveşte înţelegerea poziţiilor fiecărei părţi', a indicat Mateusz Morawiecki.

Problema statului de drept şi a reformei sistemului judiciar se află în centrul actualităţii poloneze şi a provocat tensiuni cu Comisia Europeană încă de la scurt timp după ce formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS) a câştigat alegerile legislative de la sfârşitul anului 2015 şi a preluat astfel conducerea executivului.

Prima iniţiativă promovată a fost o reformă a Tribunalului Constituţional, care a vizat în principal înlocuirea judecătorilor pe care guvernul formaţiunii liberale Platforma Civică (PO) îi numise chiar înaintea alegerilor, conservatorii acuzându-i pe liberali că au încercat atunci prin acele numiri să-şi asigure controlul asupra acestei instanţe în perspectiva pierderii scrutinului legislativ.

Au urmat reforme ce au vizat funcţionarea tribunalelor de drept comun şi a Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia Europeană considerând aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive, în timp ce guvernul de la Varşovia susţine că a luat aceste decizii pentru a pune capăt 'castei corupte' a judecătorilor care funcţionează într-un sistem ineficient şi au format o elită ce s-a îndepărtat de problemele cetăţenilor.

Parlamentul polonez a adoptat luna aceasta două legi privind Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii, acte normative promulgate de preşedintele Andrzej Duda chiar în ziua în care Comisia Europeană a activat articolul 7. Preşedintele Duda, provenit şi el din formaţiunea PiS, a blocat în luna iulie unele iniţiative, dar în cele din urmă a acceptat majoritatea propunerilor avansate. El a aprobat de exemplu normele privind revizuirea funcţionării puterii judiciare şi care permit executivului să numească judecătorii tribunalelor regionale şi pe cei ai Curţilor de Apel. Opoziţia reclamă faptul că legea privind Curtea Supremă are printre obiective şi pensionarea preşedintei acesteia, care a fost numită pe vremea fostului guvern.

Preşedintele formaţiuni PiS, Jaroslaw Kaczynski, considerat liderul de facto al Poloniei, a declarat recent că sistemul judiciar al Poloniei necesită 'o reformă profundă' şi a asigurat că nu va accepta doar 'schimbări superficiale'.

Executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiaţi. Vorbind duminică despre aceasta din urmă, premierul Morawiecki a declarat că Polonia nu îşi va schimba poziţia. 'Nu vom permite să ni se impună propuneri greşite care nu ajută la rezolvarea problemei la sursă (...) Impunerea unilaterală a unei asemenea soluţii statelor membre este o negare a principiilor UE', a scris premierul polonez pe Twitter.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat luna trecută că de la începutul anului a trimis guvernului polonez patru invitaţii la dialog, toate rămase fără răspuns, executivul de la Varşovia acuzând în schimb oficialii europeni că evaluările lor pe tema reformei sistemului judiciar şi a statului de drept sunt mai degrabă politice decât juridice.

AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)