Nicolas Maduro, preşedinte al Venezuelei din 2013, a supravieţuit unui cocteil exploziv de încercări care pe alţi şefi de stat i-ar fi doborât demult. Însă liderul venezuelean se ţine tare şi chiar vizează un nou mandat în 2018, comentează AFP.

Pe plan economic, Venezuela a fost grav afectată de scăderea preţului ţiţeiului, principala sa bogăţie care îi asigură 96% din valută. La aceasta se adaugă o penurie de alimente şi de medicamente şi o hiperinflaţie care a atins 2.000% în 2017 şi se aşteaptă să crească şi în 2018, la 2.300%, potrivit Fondului Monetar Internaţional.

Această situaţie extrem de inflamabilă s-a tradus prin patru luni de proteste cvasicotidiene, din aprilie şi până în iulie. Participanţii au cerut plecarea de la putere a preşedintelui Maduro, extrem de nepopular, cu doar 20% de opinii favorabile în septembrie.

Maduro şi tabăra sa îşi datorează longevitatea controlului puterilor, asociat cu o alianţă de facto cu armata, a cărei prezenţă la vârful puterii este tot mai importantă. Odată cu numirea unor gradaţi în portofolii strategice precum cel al petrolului şi al comerţului exterior, în prezent 14 din cei 32 de miniştri provin din rândurile militarilor activi sau în retragere.

"Un ingredient esenţial al acestei reţele îl reprezintă controlul militarilor. Cumpărându-i şi împărţind puterea cu ei, guvernul a reuşit să neutralizeze şi cea mai mică ameninţare care ar fi putut veni dinspre forţele armate", a explicat pentru agenţia France Presse Michael Shifter, preşedintele grupului de reflecţie Dialog interamerican, de la Washington.

Potrivit opoziţiei, chavismul (doctrină politică după numele defunctului preşedinte Hugo Chavez, care a condus Venezuela între 1999 şi 2013 - n.r.) controlează şi puterile judiciară şi electorală, dar şi Adunarea constitutivă, care vor fi esenţiale în timpul scrutinului prezidenţial din 2018.

Această concentrare de puteri a fost însoţită spre sfârşitul acestui an de o serie de arestări ale unor foşti conducători ai grupului petrolier de stat PDVSA şi personaje din primul cerc de putere prezidenţial. Această "epurare" la vârf răspunde unei lupte în interiorul chavismului, cu un an înaintea alegerilor prezidenţiale, apreciază analistul Axel Capriles. "Este o confruntare între cei care profită de pe urma corupţiei, este vorba despre un război intern între mafii revoluţionare pentru a decide cine rămâne cu prada", a scris Capriles pe Twitter.

În ceea ce priveşte situaţia în care se regăseşte populaţia Venezuelei, pentru a face faţă penuriei de alimente, care a atins cote alarmante, Maduro a lansat în 2016 un program de alimente subvenţionate destinate zonelor muncitoreşti, care vizau circa şase milioane de familii. Însă pentru a accede la acest program, "carnetul patriei" - cartelă dotată cu un cod care permite deţinătorului să beneficieze de programe sociale, dar să şi voteze - este indispensabil. Opoziţia vede în acest document, distribuit unui număr de 16 milioane de persoane, un mecanism de control social.

Tabăra prezidenţială "încearcă să-şi consolideze structura clientelară pentru a se menţine la putere", consideră politologul Luis Salamanca. Din toate aceste motive, "credem în continuare că Maduro va fi capabil să manipuleze cu succes condiţiile scrutinului de anul viitor pentru a-şi asigura victoria şi pentru a rămâne la putere", conchide Salamanca. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)