Divergenţele pe tema punerii în aplicare a acordului de pace cu Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) după ce această gherilă marxistă a spus adio armelor au marcat dezbaterea politică din această ţară sud-americană în 2017 şi o vor face şi în campania electorală din 2018.

Odată cu semnarea acordului de pace, la 24 noiembrie 2016, guvernul de la Bogotá şi FARC au început faza de implementare a păcii, o sarcină care produce multe iluzii, dar care este totodată mult mai complexă decât negocierile care au durat mai bine de patru ani şi s-au desfăşurat la Havana, în Cuba.

"Să construim pacea pe care o visăm cu toţii, de care toţi avem atâta nevoie presupune efort, dedicaţie şi muncă. Este o sarcină dificilă, cu provocări uriaşe, pentru care trebuie să perseverăm şi să menţinem privirea aţintită către acest port în care trebuie să ajungem, către acest obiectiv comun", a declarat preşedintele columbian Juan Manuel Santos cu prilejul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui an de la semnarea acordului, potrivit EFE.

Totuşi, în pofida dificultăţilor şi al scepticismului multor sectoare, ca urmare a neîncrederii pe care tocmai FARC le-au sădit ani la rândul în interiorul societăţii, această gherilă a făcut pasul dorit de toată lumea de la război la pace. Pe parcursul lui 2017, ţara a fost martora unor scene nemaiîntâlnite până acum, cu sute de luptători de gherilă înarmaţi, îmbarcaţi în autobuze, şalupe sau parcurgând drumul pe jos pentru a se întâlni în cele 26 de zone repartizate în regiuni izolate din ţară, pentru a preda armele şi a face tranziţia la viaţa în societate.

Într-una dintre aceste zone, în Buenavista (municipiul Mesetas, departamentul Meta, în centrul ţării - n.r.), unde FARC au fost puternice decenii la rând, gruparea de gherilă a sărbătorit la 27 iunie actul oficial de renunţare la arme în prezenţa preşedintelui Santos şi a reprezentanţilor ONU.

Două luni mai târziu, această gherilă a organizat la Bogotá un congres în urma căruia s-a transformat în partidul politic Forţa Alternativă Revoluţionară Comună (FARC), decizie criticată, deoarece, prin păstrarea siglei, FARC au ratat ocazia de a o rupe cu trecutul marcat de violenţe, respins de imensa majoritate a cetăţenilor.

Transformarea FARC din gherilă în partid politic le va permite să participe la alegerile legislative şi prezidenţiale de anul viitor, cu toate că până la acea dată nu vor avea timp să dea socoteală pentru crimele comise în faţa Tribunalului Special pentru Pace (JEP), alt motiv de controverse. JEP este un mecanism prevăzut în acordul cu FARC pentru a judeca delictele comise în timpul conflictului armat şi, cu toate că reprezintă coloana vertebrală a întregului proces, legea care îl reglementează a fost aprobată în ultima clipă şi cu dificultate de către Congresul columbian, şi nu există deocamdată semnale cu privire la data la care acest tribunal îşi va intra în atribuţii.

Între timp, FARC, care - potrivit termenilor acordului - a primit din oficiu 10 mandate în Senat şi în Camera Reprezentanţilor până în anul 2024, se pregătesc să guste pentru prima dată din beneficiile democraţiei, la alegerile din 2018, când se vor prezenta cu candidaţi proprii.

Şeful FARC, Rodrigo Londońo, care a renunţat la porecla sa, 'Timochenko', va candida la preşedinţia republicii, scrutin la care porneşte cu 2,1% din intenţiile de vot, potrivit unui sondaj de opinie care l-a inclus pentru prima dată. Pentru Senat şi pentru Cameră, noul partid a înscris în cursă alţi lideri de-ai săi, precum Iván Márquez sau Pablo Catatumbo, decizie care nu a făcut altceva decât să sporească polemica, pentru că cei doi ar putea intra în Congres fără ca JEP să fi apucat să-i judece.

Deşi coaliţia de guvernare deţine majoritatea în legislativ, preşedintele Santos a trebuit să ducă muncă de lămurire pentru ca legile care reglementează punerea în aplicare a acordului de pace să fie aprobate, în parte ca urmare a presiunii partidelor precum Centrul Democratic şi Schimbarea Radicală, ambele formaţiuni extrem de critice faţă de faptul că FARC intră în politică înainte ca membrii săi să fie judecaţi pentru faptele comise pe vremea când erau luptători de gherilă.

Aceste aspecte, dar şi alte sincope au făcut fosta gherilă să invoce presupuse nerespectări ale acordului de pace şi să acuze Congresul că "desfigurează" cele agreate, cerându-i lui Santos să salveze "ceea ce ar trebui să fie cea mai mare realizare a guvernului său".

Polarizarea este alimentată de aroganţa unora dintre membrii FARC, precum fostul luptător de gherilă Jesús Santrich, care în apariţiile sale publice obişnuieşte să se ia la ceartă cu politicieni şi ziarişti. Poate tocmai din acest motiv, înaltul comisar pentru pace Rodrigo Rivera a declarat recent că este nevoie să se insiste în reconcilierea tuturor columbienilor cu dreptatea şi adevărul. "Locul pentru a afla adevărul privind delictele comise în cadrul conflictului este în faţa JEP, nu în faţa camerelor de luat vederi", a insistat el. Însă dincolo de aceasta, discuţiile pe tema păcii se vor regăsi şi în campaniile electorale din anul 2018. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)