Campania electorală s-a încheiat marţi în Catalonia, cu două zile înaintea scrutinului regional în care alegătorii urmează să decidă dacă vor menţinerea la putere a separatiştilor, după declaraţia unilaterală de independenţă la care Madridul a răspuns prin demiterea executivului, dizolvarea parlamentului de la Barcelona şi punerea sub tutelă a regiunii, transmite AFP.

Scrutinul a fost precedat de o campanie atipică, ce a opus o tabără 'unionistă', extrem de mobilizată, separatiştilor care acuză statul că încearcă să-i reducă la tăcere, urmărindu-i în justiţie pentru rebeliune după tentativa lor de secesiune.

Liderul destituit al Cataloniei, Carles Puigdemont, le-a adresat de la Bruxelles simpatizanţilor mesajul său deja tradiţional: un apel la apărarea 'demnităţii' poporului catalan în faţa 'diktatului' Madridului.

Alegerile regionale de la 21 decembrie 'nu sunt o chestiune de culoare politică sau de persoane, ci o chestiune de demnitate', le-a transmis Puigdemont prin videoconferinţă simpatizanţilor adunaţi în zeci de localităţi pentru a-l asculta.

În acest timp, la Barcelona, Ines Arrimadas, prima pe lista formaţiunii liberale Ciudadanos, principalul partid anti-independenţă, îi asigura pe susţinătorii unităţii că sunt 'aproape de a-şi putea îndeplini un vis', impunându-se în faţa naţionaliştilor şi separatiştilor, învingători în toate alegerile regionale desfăşurate în Catalonia după revenirea Spaniei la democraţie.

Ziua de marţi a început prin deplasarea unei delegaţii de lideri separatişti, apoi de deputaţi europeni, până în faţa închisorii Estremera, la 60 km de Madrid, unde vicepreşedintele separatist destituit Oriol Junqueras şi un alt fost ministru catalan, Joaquin Forn, sunt încarceraţi de mai bine de o lună.

'Ne aflăm aici pentru a denunţa injustiţia absolută reprezentată de faptul că persoane nevinovate sunt în închisoare (...) din cauza ideilor lor paşnice', a declarat deputatul Antoni Castella, membru al partidului PDECat al lui Carles Puigdemont.

Potrivit sondajelor, lupta pentru primul loc se va da între Stânga Republicană a Cataloniei (ERC), partidul lui Oriol Junqueras, şi Ciudadanos, aflate însă la foarte mică distanţă de lista lui Puigdemont, 'Împreună pentru Catalonia'.

'Cer ca nimeni să nu rămână acasă (...) pentru a pune capăt coşmarului procesului de independenţă şi a deschide o nouă etapă de reconciliere şi de 'seny'', bunul simţ catalan, a declarat Ines Arramada, recunoscând totuşi că rezultatul 'se poate juca la doar câteva voturi'.

La precedentul scrutin, în 2015, separatiştii au obţinut 47,8% din sufragii şi majoritatea în parlament (72 de locuri din 135), chiar dacă formaţiunile care se opun desprinderii de Spania au primit mai multe voturi.

La rândul său, şeful guvernului de la Madrid, Mariană Rajoy, a declarat că 'aceste alegeri vor permite să se decidă dacă revenim la o situaţie normală, la Constituţie, la ceea ce este rezonabil şi înţelept'.

Partidul Popular (PP), formaţiunea sa aflată la putere în Spania, este impopular în Catalonia şi s-ar putea plasa în spatele micii formaţiuni separatiste de extremă stânga CUP (Candidatura de Unitate Populară). AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)