Guvernul naţionalist din Polonia s-a transformat într-una dintre bătăile de cap ale Uniunii Europene, care observă cu îngrijorare felul în care reformele promovate de Varşovia se îndepărtează tot mai mult de valorile europene, în schimb discursul radical începe să domine scena politică naţională.

În urma alegerilor generale din 2015, partidul aflat la guvernare, Lege şi Justiţie (PiS, conservator), a devenit prima formaţiune care a obţinut o majoritate absolută (cu 37% din voturi) în această ţară central-europeană de la căderea comunismului. La acea vreme, mulţi credeau că Pis nici măcar nu va reuşi să încheie cu bine legislatura, însă la doi ani după victoria sa, opoziţia este divizată şi sondajele de opinie arată că PiS se bucură de o susţinere record. Potrivit ultimului sondaj, elaborat de institutul Kantar Public pentru televiziunea publică, dacă ar avea loc acum alegeri, 50% dintre cetăţeni ar vota pentru PiS şi doar 17% ar susţine principalul partid de opoziţie, forţa de centru dreapta Platforma Cetăţenească, aflată la conducerea Poloniei între 2007 şi 2015.

Unele dintre cheile pentru a înţelege de ce acest partid cu un discurs radical îşi consolidează puterea în Polonia este situaţia economică bună - cu o creştere de peste 4%, cu o rată a şomajului sub 7%, cea mai scăzută din 1990 -, precum şi importantele ajutoare sociale şi subvenţii aprobate de guvern.

Sondajul Kantar este semnificativ şi prin prisma faptului că creditează PiS cu 285 de mandate în Parlament, la numai 22 de mandate distanţă de numărul magic de 307 mandate, care ar însemna obţinerea majorităţii de două treimi necesară pentru modificarea Constituţiei, marele vis al unui partid care şi-a propus să realizeze în Polonia o autentică revoluţie naţional-conservatoare. Sondajul a fost realizat în 11 decembrie, ziua în care Mateusz Morawiecki a depus jurământul de prim-ministru, după ce PiS a decis să renunţe la cea care condusese până atunci executivul, Beata Szydlo.

Schimbarea - potrivit mai multor analişti - pare mai degrabă 'cosmetică', dat fiind că Morawiecki, fost bancher care ocupa postul de ministru al finanţelor şi al dezvoltării, a decis să menţină componenţa cabinetului predecesoarei sale. Cu un profil de tehnocrat axat pe îmbunătăţirea situaţiei economice a Poloniei, Morawiecki este fiul unui important lider al unei grupări desprinse din Sindicatul Solidaritatea şi din tinereţe a luat parte la opoziţia anticomunistă.

În primul său discurs politic din Parlament, Morawiecki a anunţat că va urma linia politică impusă de Szydlo, confirmând turnura conservatoare şi naţionalistă a guvernului de la Varşovia, în pofida criticilor internaţionale. Până când se va putea vedea dacă talentul de negociator şi experienţa internaţională ale lui Morawiecki pot ajuta la îmbunătăţirea relaţiilor cu Bruxellesul, totul arată că Polonia va continua să sfideze UE.

De altfel, Comisia Europeană a decis miercuri să lanseze procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu. Această procedură este declanşată atunci când se constată că un stat membru se află în riscul de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective. În atenţia Comisiei Europene se află reformele din justiţie realizate de guvernul PiS care, în opinia experţilor internaţionali şi a opoziţiei, afectează separaţia puterilor în stat şi statul de drept.

În urmă cu zece zile, camera inferioară a parlamentului polonez a adoptat două legi prin care se sporeşte controlul puterii executive asupra sistemului judiciar şi care au provocat îngrijorare la nivelul instituţiilor europene. Legile respective se referă la Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii şi forma în care au fost adoptate este cea prezentată în septembrie de preşedintele Andrzej Duda, care s-a opus prin veto, în luna iulie, versiunilor lor iniţiale. Duda criticase rolul important pe care forma iniţială a celor două legi îl acorda ministrului justiţiei, care în Polonia este şi procuror general. Imediat ce a preluat puterea, în octombrie 2015, Partidul Lege şi Justiţie a întreprins reforme în sistemul judiciar considerate de Comisia Europeană o ameninţare pentru statul de drept.

AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)