Politicienii germani par a nu fi în stare să formeze un nou guvern la circa trei luni de la alegerile generale, scrutin la care cancelarul Angela Merkel a ieşit din nou învingătoare, pentru a patra oară, dar este totuşi slăbită ca urmare a progreselor realizate de extrema dreaptă xenofobă.

Succesiunea de victorii ale creştin-democraţilor în alegerile regionale organizate la începutul acestui an a fost consfinţită la 24 septembrie prin triumful acestora în alegerile generale, unde partidul lui Merkel a obţinut 33% din voturi, cu toate ca Merkel a pierdut 8,5% comparativ cu rezultatul înregistrat în 2013.

Văzută drept ultima apărătoare a valorilor occidentale după victoria lui Donald Trump în scrutinul prezidenţial din SUA din 2016 şi ascensiunea populismului în mai multe ţări din Uniunea Europeană, Merkel termină 2017 cu o imagine slab conturată. Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) culege roadele voturilor celor nemulţumiţi şi pune presiune pe Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care se confruntă cu dificultăţi neaşteptate în a găsi un partener cu care să guverneze. După aproape cinci săptămâni de negocieri cu liberalii şi verzii, discuţiile s-au încheiat fără un acord, aşa că CDU a întins din nou mâna Partidului Social-Democrat (SPD), actualul său partener de guvernare şi marele învins în alegerile generale, partid care, la începutul anului, visase chiar la a obţine postul de cancelar.

Având nevoie să se reinventeze după ce a guvernat patru ani alături de CDU, SPD îşi pusese speranţele în fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, om politic cu o lungă traiectorie pe scena comunitară, dar cu experienţă zero în arena naţională. Noua conducere a SPD nu a reuşit însă să întărească partidul, ci dimpotrivă, a intensificat hemoragia de voturi pe care o suferă de un deceniu SPD, similar cu scăderea în popularitate a altor formaţiuni de aceeaşi factură din Uniunea Europeană, comentează EFE. La scrutinul general din septembrie, SPD a înregistrat cel mai prost scor electoral din istoria sa (20,5% din voturi), însă problemele partidului nu s-au terminat odată cu decizia de a intra în opoziţie şi de a se reinventa.

Acordul imposibil între conservatori, liberali şi verzi, din cauza diferendelor de opinii privind politica de mediu şi imigraţia, împingea Germania către un guvern minoritar condus de Merkel, situaţie inedită într-o ţară obişnuită cu coaliţiile stabile. Alternativa ar fi fost convocarea de alegeri anticipate, lucru respins de preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier. Fost lider social-democrat şi fost ministru de externe în guvernul Merkel, Steinmeier a fost ales în februarie prin consens în postul de preşedinte federal şi şi-a asumat funcţia-cheie de arbitru, chemând la consultări partidele şi în special vechii colegi social-democraţi. Această presiune a fost dublată de apelurile liderilor europeni, printre care ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, la adresa lui Schulz de a face parte din noul guvern de la Berlin pentru a putea impulsiona reforma Uniunii Europene.

Astfel că liderul social-democrat şi-a schimbat atitudinea cu 180 de grade şi s-a declarat deschis să dialogheze cu Merkel, ignorând avertismentele aripii stângiste şi de tineret din SPD, care susţineau că o nouă coaliţie cu Merkel ar pecetlui definitiv soarta social-democraţilor. Însă negocierile se anunţă a fi de durată şi complicate, inclusiv din cauza rolului pe care l-ar putea juca în aceste discuţii Uniunea Creştin-Socială din Bavaria (CSU), partener al CDU care trece prin propria criză la nivelul conducerii şi care a fost unul dintre principalii critici la adresa lui Merkel în legislatura trecută, pe fondul sosirii în ţară a peste un milion de refugiaţi.

În această fază de incertitudine politică într-o ţară obişnuită cu formarea de coaliţii plecând de la poziţii uneori divergente cel mai bine se simte AfD, primul partid de extremă dreapta care reuşeşte să intre în Bundestag (Parlamentul Federal) din 1950. AfD încheie anul 2017 cu 92 de deputaţi în Bundestag şi cu mandate în parlamente regionale în 14 din cele 16 landuri, după ce a reuşit să obţină 12,6% din voturi la scrutinul din septembrie, cu un discurs naţionalist şi xenofob la adresa imigranţilor. Dacă social-democraţii şi conservatorii reeditează marea coaliţie, atunci AfD se va transforma în principala forţă de opoziţie, iar în cazul în care CDU şi SPD nu se înţeleg şi se ajunge la alegeri anticipate, sondajele anunţă un succes şi mai mare pentru AfD, concluzionează EFE. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)