Partidele separatiste ar putea obţine o majoritate fragilă la viitoarele alegeri regionale din Catalonia, prevăzute să aibă loc pe 21 decembrie, o situaţie ce le-ar putea împiedica să revină la putere în această regiune, indică sondajele cele mai recente sondaje, publicate vineri, transmite AFP.

Cu şase zile înaintea scrutinului, cele cinci sondaje creditează listele separatiste cu obţinerea a 63-69 de locuri în parlamentul catalan, în care majoritatea absolută este de 68 de mandate.

Partizanii unităţii Spaniei ar câştiga între 56 şi 63 de locuri, iar lista de stânga Catalunya en Comu, căreia i se previzionează rolul de arbitru între cele două blocuri, între 8 şi 11 mandate.

Două sondaje prognozează că separatiştii şi-ar putea păstra majoritatea absolută de care dispuneau în parlamentul precedent, dizolvat la 27 octombrie de şeful guvernului de la Madrid, Mariano Rajoy, după declaraţia unilaterală de independenţă.

Sondajul institutului Gesop, publicat de El Periodico de Catalunya, prognozează pentru separatişti un număr de 66-69 de locuri (faţă de 72 în 2015), iar ancheta Sigma Dos, prezentată în cotidianul madrilen El Mundo, îi creditează pe aceştia cu 64-69 de mandate.

Primul loc se va juca între Stânga Republicană din Catalonia (ERC, separatistă), dată învingătoare de trei institute de sondare, cu 29-35 de locuri, şi formaţiunea liberală Ciudadanos (unionistă), care este plasată în frunte de alte două prognoze.

Tot din blocul separatist, lista Împreună pentru Catalonia (a liderului catalan destituit, Carles Puigdemont) ar obţine între 22 şi 30 de mandate, iar Candidatura de Unitate Populară (CUP, extrema stângă) între 6 şi 9 locuri (10 în 2015).

De partea unionistă, formaţiunea Ciudadanos este creditată cu 27-36 de locuri în viitorul parlament, urmată de socialişti, cu 19-24, şi Partidul Popular (PP, de dreapta) al premierului Rajoy, cu 5-8 mandate.

Dacă niciunul dintre blocuri nu va obţine majoritatea absolută, formarea unui guvern ar putea fi foarte dificilă, după o campanie tensionată în care separatiştii şi-au apărat 'prizonierii politici' - cei patru lideri aflaţi în continuare în arest în apropiere de Madrid, acuzaţi de justiţia spaniolă rebeliune, răzvrătire şi deturnare de fonduri. Carles Puigdemont şi patru foşti membri ai guvernului său se află în continuare în Belgia.

În ce-i priveşte, adversarii separatiştilor s-au prezentat drept garanţi ai 'stabilităţii', denunţând divizarea societăţii catalane şi deteriorarea situaţiei economice provocate, în opinia lor, de demersurile spre independenţă ale guvernului demis.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Sorin Popescu)