Decizia preşedintelui american Donald Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului nu ar trebui să schimbe mare lucru pe termen scurt în teren diplomatic, dar conţine ingredientele izbucnirii de noi violenţe, în Orientul Mijlociu şi nu numai.

De la Riad la Teheran, trecând prin Ankara şi Bruxelles, reacţiile - cu excepţia Israelului - merg de la reprobare la condamnare, în funcţie de stadiul relaţiilor cu Washingtonul şi în funcţie de interese. Surse diplomatice palestiniene, occidentale şi arabe au făcut cunoscut miercuri că un proiect de rezoluţie împotriva recunoaşterii americane a Ierusalimului drept capitală a Israelului este în curs de pregătire la ONU cu scopul de a arăta izolarea Statelor Unite în Consiliul de Securitate.

Iar lideri musulmani, reuniţi tot miercuri în cadrul unui summit extraordinar al Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI) la Istanbul, au adresat un apel comunităţii internaţionale de a recunoaşte Ierusalimul de Est drept capitala unui stat palestinian, ca răspuns la decizia SUA de a considera Oraşul Sfânt drept capitala Israelului. ''Proclamăm Ierusalimul de Est drept capitala statului Palestina şi facem apel la celelalte ţări să recunoască statul Palestina şi Ierusalimul de Est drept capitala sa ocupată'' (de către Israel), au declarat liderii musulmani într-un comunicat publicat la încheierea summitului OCI. ''Respingem şi condamnăm ferm decizia iresponsabilă, ilegală şi unilaterală a preşedintelui SUA, care recunoaşte Ierusalimul drept pretinsa capitală a Israelului. Considerăm această decizie nulă şi neavenită'', se mai spune în comunicat. Liderii musulmani au apreciat printre altele că decizia lui Trump alimentează ''extremismul şi terorismul''.

Dar toate aceste condamnări exprimă o preocupare comună: aceea că Trump nu doar că a dat o lovitură dură procesului de pace aflat deja în agonie între israelieni şi palestinieni, ci a şi riscat o reacţie în lanţ locală şi regională, atingându-se de un 'compus' atât de volatil precum Ierusalimul.

'Există multă furie în rândul palestinienilor, în lumea arabă şi în Turcia, şi numeroase ameninţări. În orice caz, vor avea loc tulburări' a căror amploare va depinde îndeosebi de felul în care este perceput discursul lui Trump, a apreciat pentru agenţia France Presse Yossi Alpher, consilier al lui Ehud Barak, care a deţinut şefia guvernului israelian în timpul negocierilor de la Camp David.

Ierusalimul - oraş cu aproape 900.000 de locuitori, dintre care 300.000 sunt palestinieni - este sfânt pentru evrei, creştini şi musulmani, iar avertismentele s-au succedat şi s-au axat pe pericolul că declararea oraşului drept capitală a Israelului va alimenta violenţele - a se citi fanatismul - într-o regiune afectată deja de tulburări.

Puternica miliţie irakiană Noujaba, proiraniană, consideră 'legitim să lovească forţele americane în Irak'. Al-Akhbar, ziar apropiat Hezbollahului şiit libanez, a publicat pe prima pagină o fotografie cu drapelul american în flăcări, însoţită de mesajul: 'Moarte Americii'.

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a apreciat că Trump a deschis 'porţile iadului' pentru interesele americane în regiune. 'Apărarea' Esplanadei Moscheilor, simbol naţional şi religios puternic, îi mobilizează constant pe palestinieni. Esplanada, loc sacru şi pentru evrei, care îl numesc Muntele Templului, rămâne sub custodia Iordaniei. Toate punctele de acces pe Esplanadă, aflată în plin Ierusalim de Est anexat şi ocupat de Israel, sunt controlate de Israel.

Decizia lui Trump este 'o declaraţie de război' împotriva poporului palestinian şi a locurilor sfinte musulmane şi creştine din Ierusalim, a susţinut şi Ismail Haniyeh, liderul Hamas, care pozează în campionul luptei împotriva Israelului şi care a făcut apel la 'o nouă intifada'.

Mulţi îşi pun întrebări în legătură cu amploarea pe care o vor lua protestele palestinienilor, ţinând cont pe de-o parte de caracterul extrem de sensibil al subiectului şi de exasperarea unor palestinieni, şi pe de altă parte de oboseala resimţită de un număr mare de palestinieni, de lipsa organizării acestora şi de eficienţa aparatului de securitate israelian.

Analistul palestinian Ghassan Khatib crede că o nouă intifadă este 'puţin probabilă'. 'Cred că va avea loc un val de proteste populare. Nu ştiu pentru cât timp, acest lucru depinde de mai mulţi factori, inclusiv de felul în care va reacţiona Israelul', a declarat el pentru AFP. În opinia sa, modul de a reacţiona al palestinienilor poate fi afectat de faptul că, în spiritul său, decizia lui Trump nu este suficientă pentru a anula 'realitatea arabă tangibilă a Ierusalimului de Est', decizie care în plus angajează exclusiv SUA, în condiţiile în care comunitatea internaţională se opune.

Valul de violenţe izbucnit în octombrie 2015 s-a redus considerabil, chiar dacă mai au loc violenţe sporadice ale palestinienilor, fiind vorba cel mai adesea de atacuri cu armă albă care îi vizează pe israelieni, iar tensiunile din iulie pe tema Esplanadei Moscheilor s-au încheiat după două săptămâni. Cotidianul israelian Yediot Aharonot releva că episodul din iulie le-a oferit un avantaj forţelor de securitate israeliene, deoarece le-a permis să-i identifice pe instigatori. De altfel, Israelul a anunţat că este gata să răspundă. 'Ierusalimul şi Israelul se află într-o regiune sensibilă într-o perioadă sensibilă. Suntem pregătiţi pentru orice situaţie', a declarat ministrul apărării Avigdor Lieberman. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu)