Fâşia Gaza, 13 dec /Agerpres/ - Cvasirăzboiul civil din 2007 dintre Fatah şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas s-a soldat cu victime în rândul palestinienilor şi a provocat o ruptură ale cărei consecinţe încă se mai fac simţite şi astăzi.

La 25 ianuarie 2006, mişcarea de rezistenţă islamică Hamas a câştigat alegerile legislative, după 10 ani de hegemonie a Fatah, mişcarea fondată de Yasser Arafat, liderul istoric palestinian. Încurajat de această victorie, Hamas a format la finalul lui mai 2006 un guvern condus de liderul mişcării, Ismail Haniyeh. Succesul electoral al Hamas se face simţit cu precădere în Fâşia Gaza, unde este mai bine implantat decât în Cisiordania ocupată, notează AFP. Israel, SUA şi alte ţări occidentale care consideră Hamas o organizaţie teroristă refuză să recunoască guvernul lui Ismail Haniyeh, dar menţin legăturile cu preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas.

Eşecul discuţiilor dintre Hamas şi Fatah se transformă într-o criză politică şi degenerează la începutul lui 2007 în confruntări sângeroase între susţinătorii celor două grupări în Fâşia Gaza. După moartea a peste o sută de palestinieni în aceste lupte fratricide, în februarie 2007 este încheiat un armistiţiu, iar Ismail Haniyeh decide să dizolve guvernul. Preşedintele Abbas îl însărcinează cu formarea unui nou cabinet.

În martie 2007, parlamentul palestinian investeşte un guvern de uniune, condus de Haniyeh. Dar, după desfăşurarea, în mai, în Fâşia Gaza a unei forţe de securitate naţională fidelă preşedintelui Abbas, izbucnesc noi confruntări soldate cu victime. La 12 iunie, biroul lui Mahmoud Abbas din Gaza şi casa acestuia sunt ţinta unor tiruri cu obuze. Două zile mai târziu, Mahmoud Abbas decretează starea de urgenţă, dizolvă guvernul şi anunţă formarea unui guvern de criză.

Luptele continuă, iar pentru a le pune capăt, Hamas cere îndeosebi ca serviciile de securitate fidele lui Abbas să predea armele. La 15 iunie, Hamas anunţă că a preluat controlul întregii Fâşii Gaza, după ce a alungat forţele fidele lui Mahmoud Abbas care denunţă 'un puci'. După o săptămână de violenţe extreme, calmul revine în Gaza, dar teritoriile palestiniene sunt divizate între cele două puteri rivale. De atunci, Abbas nu mai guvernează decât în anumite sectoare din Cisiordania, aflată la o distanţă de câteva zeci de kilometri de Gaza. În replică la sosirea la putere a Hamas, Israelul îşi consolidează blocada asupra Fâşiei Gaza.

Zece ani mai târziu, în noiembrie 2017, cele două tabere au purtat negocieri la Cairo, capitala Egiptului, în încercarea de a se reconcilia, însă, potrivit experţilor citaţi de EFE, nu s-au înregistrat prea multe progrese. Situaţia nu stă mai bine nici în ceea ce priveşte transferul puterilor în Gaza de la Hamas la ANP. Treisprezece facţiuni palestiniene s-au reunit în ultimele zile din noiembrie 2017 la Cairo pentru a încerca să menţină dinamica unui acord încheiat la 12 octombrie între două dintre aceste 13 facţiuni: Fatah, laic şi moderat, şi Hamasul islamist. Acordul din 12 octombrie prevedea că, până la 1 decembrie, Hamasul trebuia să transfere Autorităţii Naţionale Palestiniene, dominată de Fatah, puterea în Fâşia Gaza.

Însă această ultimă fază a procesului de dialog intern practic nu a contribuit la încheierea unui deceniu de divizare, blocaj pe care unii analişti îl atribuie între altele dorinţei lui Abbas ca transferul de putere administrativă şi de securitate să aibă loc înaintea abordării altor teme cruciale. Observatori prezenţi la negocierile de la Cairo au explicat pentru EFE că declaraţia finală difuzată după două zile de discuţii - în care cele 13 facţiuni s-au angajat să organizeze alegeri în anul 2018 - 'a fost decepţionantă şi a inclus doar un progres modest asupra unor chestiuni secundare, amânând discutarea documentelor critice din cauza neînţelegerilor constante'.

Delegaţii prezenţi la negocierile de la Cairo au informat că toate celelalte facţiuni au făcut presiuni asupra Fatah "să se angajeze" să ridice sancţiunile impuse în 2017 de Abbas pentru a forţa mâna Hamasului. În van. Totodată, delegaţii au făcut apel la "părţile implicate" să pregătească organizarea de alegeri prezidenţiale şi legislative până la finalul lui 2018, în condiţiile în care palestinienii din Cisiordania şi Gaza, separaţi geografic şi politic, nu au mai votat împreună din 2006. Însă şeful delegaţiei partidului Fatah la negocieri, Azzam al-Ahmed, a recunoscut la Cairo că nu poate garanta organizarea unui scrutin în 2018. Dacă cineva îşi imaginează că problemele din Gaza 'se rezolvă în câteva zile se înşeală', a avertizat el într-un comunicat, în care a atras atenţia că 'reconcilierea completă va mai dura'.

La rândul său, Hamas, care pozează în campion al rezistenţei împotriva Israelului, refuză să predea armele, subiect sensibil asupra căruia nu s-a ajuns la niciun acord la Cairo. La fel, nu s-a ajuns la niciun acord nici asupra viitorului celor aproximativ 40.000 de funcţionari publici pe care Hamas i-a angajat în Gaza şi pe care solicită ca ANP să-i integreze între angajaţii săi, lucru respins de ANP. Al Fatah consideră că mulţi dintre aceşti funcţionari sunt membri ai Hamas şi ai miliţiei sale, Brigăzile Ezedin al Qasam, şi atrage atenţia că comunitatea internaţională nu va permite ca acestora să le fie plătite salariile din fonduri publice.

Prin urmare, pentru Hani al Masri, director al Centrului Masarat de Studii şi Investigaţii din Ramallah, acordul la care s-a ajuns în Cairo se limitează la 'recuperarea libertăţilor publice, reconcilierea socială şi convocarea unei noi reuniuni pentru luna februarie' a anului viitor. Lipseşte - în opinia lui al Masri - 'un program naţional' comun care să includă reformarea Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), pentru a îngloba partide până acum excluse, precum grupările islamiste Hamas şi Jihadul Islamic.

Ghassan Khatib, fost ministru al ANP, crede că părţile încearcă să creeze iluzii. După ce au creat aşteptări la 12 octombrie, Fatah şi Hamas se găsesc acum faţă în faţă cu propriile divergenţe fundamentale. 'Ele nu se pot întoarce la populaţie cu mâna goală, aşa că fac promisiuni pentru mai târziu', spune el.

Două milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza, afectaţi de conflicte, sărăcie şi boli, speră că un transfer de putere de la Hamas la ANP se va traduce printr-o îmbunătăţire a situaţiei lor şi o estompare a blocadelor israeliană şi egipteană. La rândul său, Organizaţia Naţiunilor Unite vrea să creadă că, prin transferul de autoritate în Gaza, palestinienii vor favoriza reapariţia unei perspective de reglementare a relaţiilor cu Israelul.

Însă, per ansamblu, se remarcă o lipsă de progres care, în absenţa unei deblocări a situaţiei, poate pune în pericol revenirea la o politică palestiniană unificată, cu un singur guvern în Cisiordania şi Fâşia Gaza, concluzionează EFE. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu)

Afisari: 83