Debitul Dunării, fluviul care traversează zece țări europene din Germania până la Marea Neagră, a scăzut la minime istorice din cauza unei secete care a scos la iveală rămășițe de mamuți și epave din al Doilea Război Mondial, a împiedicat navigația pe unele secțiuni și a forțat reducerea sau oprirea centralelor nucleare, relatează vineri EFE.

Lipsa ploilor a dus la niveluri foarte scăzute de debit pe al doilea cel mai lung fluviu din Europa, cu consecințe asupra transportului fluvial, producției de energie, turismului și agriculturii, în timp ce oamenii de știință și arheologii profită de nivelurile scăzute ale apei pentru a documenta descoperiri care au fost ascunse timp de secole și chiar milenii.

Combinația dintre precipitații sub medie, mai multe valuri de căldură din luna mai și o reducere a apei provenite din topirea zăpezilor din Alpi a dus la minime istorice în diferite părți ale fluviului, al cărui debit în România este abia la o treime din media obișnuită pentru această perioadă a anului.

Situația, deocamdată, nu pare să se îmbunătățească, deoarece meteorologii nu prognozează precipitații semnificative pe termen scurt, iar un nou val de căldură este așteptat în regiune în primele zile ale lunii august, cu temperaturi de până la 40 de grade Celsius în unele țări din bazin.

Rămășițe ale unui mamut

În Bulgaria, scăderea istorică a nivelului fluviului a permis descoperirea rămășițelor unui mamut vechi de mii de ani în apropierea orașului Riahovo, în nordul țării.

Cercetătorii au descoperit un femur, un colț și o mandibulă, care vor fi analizate de specialiștii de la Muzeul Regional de Istorie din Ruse pentru a determina specia și a reconstitui mediul în care a trăit animalul în Era glaciară.

În lipsa apei au ieșit la suprafață și nave care s-au scufundat cu decenii în urmă în Serbia și Croația, unde au reapărut nave de marfă și epave din al Doilea Război Mondial, între care nave germane scufundate în 1944 și cargouri abandonate după ce au eșuat.

La Budapesta, Podul Margareta care traversează Dunărea a trebuit să fie închis pentru câteva ore acum o săptămână, deoarece apele în retragere au scos la iveală o bombă din al Doilea Război Mondial.

Transport fluvial la minimum

Pe mai multe secțiuni ale fluviului, navele de marfă pot naviga doar cu încărcături parțiale sau și-au suspendat rutele, în timp ce unele croaziere turistice au fost nevoite să modifice itinerariile sau să se încheie mai devreme decât era planificat.

În Bulgaria, o ambarcațiune turistică a eșuat miercuri, iar cei 186 de pasageri ai săi au trebuit să fie evacuați, iar în Serbia, zeci de ambarcațiuni rămân imobilizate din cauza pescajului insuficient.

În secțiunea austriacă a Dunării, transportul de marfă este fie sever limitat, fie complet oprit, la fel și transportul de pasageri pe nave de mari dimensiuni.

Situația este critică și în Serbia, unde Dunărea a atins cel mai scăzut nivel mediu din ultimii 50 de ani, iar în Bezdan, lângă granița cu Croația, fluviul chiar a înregistrat cel mai mic debit din 1909.

Companiile de transport fluvial de pe acel tronson au avertizat că unele nave de marfă pot opera doar la 25% din capacitatea lor pentru a evita eșuarea.

În Croația, portul Vukovar, unul dintre principalele puncte de intrare pentru transportul de mărfuri pe Dunăre, a fost, de asemenea, afectat, navele fiind obligate să își reducă încărcătura, fie să aștepte creșterea nivelului apei.

Experții avertizează că, odată cu creșterea secetelor asociate schimbărilor climatice, aceste episoade de nivel scăzut al apei ar putea deveni o problemă din ce în ce mai frecventă.

Pagube aduse sectorului energetic

În Austria, unde energia hidroelectrică este cea mai mare sursă de generare de energie, scăderea debitului fluviului a dus la o reducere a producției la aceste tipuri de centrale electrice.

Autoritățile din Ungaria vecină au decis să închidă complet centrala nucleară Paks, care asigură circa jumătate din energia electrică a țării, din cauza lipsei de apă pentru a garanta răcirea reactoarelor.

Guvernul intenționează să compenseze acest deficit prin importuri de energie electrică.

În România, mai la sud-est, situația a impus și o reducere a activității la centrala nucleară de la Cernavodă, care generează aproximativ 20% din energia electrică a țării, amintește EFE.

Unul dintre reactoarele centralei a fost deja oprit, iar autoritățile au anunțat inițial închiderea celui de-al doilea, deși ulterior au decis să îl mențină operațional deocamdată.

Tot în România, scăderea nivelului apei are impact asupra agriculturii, afectând culturi precum porumbul și floarea-soarelui, în timp ce temperaturile ridicate și deficitul de apă favorizează proliferarea algelor în unele secțiuni ale fluviului, potrivit Apelor Române. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)