Fenomenul climatologic El Nino, aflat în prezent în etapa de formare, ar urma să doboare recordurile sale de intensitate în lunile următoare. Însă un studiu publicat miercuri în revista Science Advances propune o modalitate de a 'opri' aparițiile viitoare ale fenomenului, înainte ca acesta să se formeze, prin sporirea luminozității norilor, informează AFP.

Oamenii de știință au folosit modele computerizate pentru a demonstra că o astfel de acțiune, dacă este sincronizată corect, ar putea neutraliza fenomenul meteorologic El Nino și atenua efectele sale negative.

El Nino este o variație naturală a climei de pe Terra, care crește temperaturile la suprafața apei în centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial, declanșând schimbări climatice la scară globală.

În combinație cu schimbările climatice de origine antropică, cel mai recent fenomen El Nino a contribuit la situația în urma căreia 2023 a ocupat locul al doilea în clasamentul celor mai călduroși ani înregistrați vreodată de meteorologi, iar 2024 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată.

Fenomenul poate să determine, de asemenea, secete în anumite regiuni ale lumii și inundații în altele.

În contextul în care cercetările anterioare privind geoingineria - modificarea artificială a climei folosind diverse metode - s-au concentrat pe ideea răcirii întregii planete, noul studiu propune, în schimb, intervenții mai țintite.

'Aceste intervenții pe termen scurt ar putea fi o modalitate foarte puternică de a încorpora geoingineria în ansamblul de răspunsuri la schimbările climatice', a declarat Jessica Wan, o cercetătoare înscrisă la studii postdoctorale la Universitatea din Chicago și autoarea principală a studiului.

Cercetările precedente au arătat că incendiile de vegetație din 'Vara Neagră' care au afectat Australia în 2019-2020 au jucat un rol cheie în formarea unui eveniment La Nina întins pe mai mulți ani - omologul rece al fenomenului El Nino.

Atunci când particulele de fum au pătruns în nori, acestea au declanșat o reacție în lanț care a determinat o sporire a luminozității norilor, reflectând mai multă energie solară înapoi în spațiu.

Model de predicție

Motivați de acel 'experiment natural', Jessica Wan și colegii ei s-au întrebat dacă ar obține un rezultat similar prin introducerea în nori a sării de mare - un element deja prezent în mod natural în norii care se formează deasupra oceanului - în locul particulelor de fum.

Ei au folosit un model puternic de predicție meteorologică pentru a evalua impactul acestor nori într-o vastă zonă a Oceanului Pacific ecuatorial în timpul evenimentelor El Nino din 1997-1998 și 2015-2016.

Cercetătorii și-au dat seama apoi că intervenția funcționa cel mai bine dacă începea devreme - în iunie - și continua până în luna februarie a anului următor.

Jessica Wan s-a declarat mulțumită de 'modul în care consecințele (acestei manipulări) se manifestă asupra uscatului'.

Sporirea luminozității norilor inversează majoritatea efectelor asupra temperaturii și precipitațiilor: zonele care s-au încălzit în timpul fenomenului El Nino devin mai reci, iar zonele care deveniseră mai umede devin astfel mai uscate, și viceversa.

'Un neajuns'

Însă o astfel de tehnică este încă departe de a putea fi pusă în practică. De exemplu, tehnologia nu este încă pregătită.

Autorii studiului estimează că 2.400 de avioane - reprezentând 2% din flota comercială globală - ar trebui să fie echipate cu duze pentru a dispersa sarea de mare în atmosferă.

Astfel de echipamente se află deja în faza de testare, însă 'pulverizatoarele funcționează în prezent cu două niveluri sub nivelul la care ar trebui să funcționeze', a declarat Jessica Wan.

Și chiar dacă provocarea tehnică ar fi depășită, rezervele privind această metodă continuă să existe.

Nu toate regiunile lumii ar avea de câștigat de pe urma inversării fenomenului El Nino; simulările au evidențiat, de exemplu, o încălzire a Europei și Asiei drept consecință neașteptată a acestei manipulări a climei.

'Un alt neajuns este faptul că noi nu am analizat efectele pe termen lung', recunoaște Jessica Wan - mai exact, ce s-ar întâmpla cu variabilitatea naturală a climei de pe Terra dacă tehnica de sporire a luminozității norilor ar fi aplicată în mod repetat.

Ea îi contrazice însă pe criticii geoingineriei, care văd în aceasta un risc moral, întrucât le-ar permite marilor poluatori să-și continue activitățile, bazându-se pe posibilitatea răcirii artificiale a climei.

'Am depășit deja momentul în care simpla oprire a emisiilor ar fi fost suficientă pentru a evita problemele. Suntem deja angajați pe o traiectorie de încălzire. Așadar, perspectiva mea asupra geoingineriei este următoarea: 'Cum putem atenua cele mai grave impacturi în timp ce lucrăm la o soluție pe termen lung?'', a explicat coordonatoarea noului studiu. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Alexandru Cojocaru)