Încălzirea globală se intensifică, iar creșterea nivelului apelor se accelerează, a avertizat joi un grup de climatologi de renume, exprimându-și, de asemenea, temerea față de dispariția mai multor sisteme de observare a climei din cauza unor decizii bugetare și 'geopolitice', transmite AFP.

Peste 70 de oameni de știință din 17 țări - printre care mai mulți autori din cadrul IPCC/GIEC, grupul de experți în domeniul climei mandatat de ONU - au actualizat 12 indicatori-cheie ai încălzirii globale, în cea de-a patra ediție a unui studiu de referință publicat anual.

'Acești indicatori constituie o monitorizare esențială a semnelor vitale ale unui pacient care prezintă simptome din ce în ce mai îngrijorătoare', a subliniat Peter Thorne, profesor de geografie fizică la Universitatea din Maynooth, Irlanda, și membru al IPCC/GIEC.

Însă, aceștia sunt în prezent 'fragilizați sau amenințați de alegeri geopolitice' sau 'legate de finanțările publice', a subliniat Valérie Masson-Delmotte, paleoclimatolog francez și fost copreședinte al unui grup de lucru al IPCC/GIEC.

2030

În 2025, încălzirea planetei a atins 1,39 de grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială (1850-1900), 1,37 de grade Celsius din această valoare fiind atribuită activității umane, au estimat cercetătorii.

Cu un ritm de încălzire de 0,27 grade Celsius, de origine antropică, pe deceniu 'viteza încălzirii cauzate de om rămâne la cel mai înalt nivel de până acum', se arată în studiul publicat în revista științifică Earth System Science Data.

'Dezechilibrul energetic al Terrei', diferența dintre energia solară care pătrunde pe Pământ și cea care este reflectată înapoi în spațiu, s-a dublat în ultimele decenii.

'Fără influența umană, acesta ar trebui să fie aproape de zero, însă crește din anii 1970 și atinge astăzi un nivel record', a explicat Piers Forster, profesor de climatologie fizică la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, coordonator al raportului.

Încălzirea rapidă este provocată de combinația a doi factori principali: emisiile de gaze cu efect de seră, în mare parte ca urmare a arderii cărbunelui, petrolului și gazului, la un nivel record, dar și reducerea poluării cu aerosoli, care diminuează efectul de răcire asociat cu reflectarea radiației solare de către aceste particule.

Desigur, 'anumite elemente indică o încetinire a creșterii emisiilor de CO2', se menționează în raport. Însă, acest lucru nu va fi suficient pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, așa cum este prevăzut în Acordul de la Paris din 2015.

Fără o reducere a ritmului emisiilor, pragul va fi atins în jurul anului 2030, conform experților.

'Având în vedere că emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, menținerea încălzirii globale sub acest prag pare acum imposibilă', a rezumat Aurélien Ribes, climatolog la Météo-France.

Mai puține măsuri?

Nivelul mării a crescut cu 23 de centimetri între 1901 și 2025, conform ultimelor măsurători, într-un ritm care s-a dublat, ajungând în prezent la 3,84 milimetri pe an.

Numărul anual de zile cu valuri de căldură marină s-a triplat din 1991, ajungând la 65 de zile în 2025.

Acest raport anual oferă comunității internaționale datele cele mai actualizate, utilizând metodologiile IPCC/GIEC, fără a aștepta următoarele sale rapoarte, preconizate începând cu 2028.

Acesta se bazează pe aproximativ 40 de seturi de date provenite de la sateliți și de la o gamă largă de instrumente terestre, maritime și aeriene, inclusiv stații meteorologice, nave, balize și baloane-sondă.

Însă, din cauza reducerilor bugetare, mai multe programe satelitare de observare a Pământului sunt în pericol, în special în Statele Unite. 'Observațiile oceanice, în special, sunt finanțate în mare parte de o singură țară, iar aceasta și-a anunțat recent intenția de a stopa finanțarea lor', a declarat Samantha Burgess, responsabil strategic pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, care include Copernicus.

Aceste observații sunt 'absolut esențiale' pentru a înțelege modul în care oceanele absorb căldura, dar și modul în care acest lucru influențează regimurile meteorologice și circulația oceanică. 'Dar, din păcate, nu este vorba doar de o singură țară', a adăugat ea. Raportul menționează, de asemenea, că finanțarea Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) s-a redus, că cea a Programului Mondial de Cercetare Climatică (WCRP) a fost redusă la jumătate și că Sistemul Global de Observare a Climei 'este, de asemenea, amenințat'. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)