Un nou raport ONU cu privire la costurile de mediu ale tehnologiei inteligenței artificiale (AI) estimează că, până în 2030, consumul de energie al AI s-ar putea dubla, ajungând la 3% din electricitatea mondială, producând emisii egale cu cele ale Regatului Unit și epuizând mai multă apă pentru răcire decât necesarul anual de apă potabilă al întregii populații a globului, transmite duminică Live Science.

Un argument adesea folosit pentru a calma îngrijorările legate de creșterea cererii de energie și resurse a centrelor de date este că modelele de inteligență artificială (AI) vor avea nevoie de mai puțin în viitor, pe măsură ce se îmbunătățesc și devin mai eficiente. Însă această gândire aparent logică este o capcană, potrivit noului raport al ONU.

De asemenea, se anticipează că utilizarea AI va urma un principiu economic cunoscut sub numele de ''paradoxul Jevons'', care prezice că atunci când îmbunătățirile tehnologice cresc eficiența unei resurse, aceasta duce la o creștere, mai degrabă decât la o scădere, a consumului total al acelei resurse.

Paradoxul este numit după economistul William Stanley Jevons, care a observat acest efect odată cu utilizarea cărbunelui în Anglia secolului al XIX-lea. Creșterile în eficiență nu au redus consumul general. În schimb, costurile mai mici au dus la o utilizare extinsă și la o cerere generală mai mare.

Pe măsură ce modelele AI devin mai ieftine și mai atractive, raportul se așteaptă ca acest lucru să încurajeze noi utilizări și volume mai mari de utilizare, erodând și eventual surclansând orice economii obținute din progresele în materie de eficiență.

Pentru a evita căderea în această capcană, raportul prezintă o foaie de parcurs pentru utilizarea responsabilă a AI-ului, bazată pe principii directoare precum transparența, eficiența prin proiectare, echitatea și justiția, responsabilitatea pe durata ciclului de viață, cooperarea globală și utilizarea durabilă.

Anul trecut, centrele de date consumau deja la fel de multă energie electrică ca Arabia Saudită, care se clasează pe locul 11 în lume în topul celor mai mari consumatori de energie electrică.

Dacă utilizarea energiei electrice se dublează conform proiecțiilor până în 2030, amprenta de carbon asociată ar necesita 6,7 miliarde de copaci crescuți pe parcursul a zece ani pentru a compensa această cerere.

Centrele de date ar necesita, de asemenea, 9,3 trilioane de litri de apă și terenuri de aproape zece ori mai mari decât orașul Mexico City.

Dincolo de utilizarea resurselor, raportul subliniază, de asemenea, inechitatea structurală din centrul boom-ului AI, doar 32 de națiuni dispunând de infrastructură cloud specifică AI și 90% din această capacitate fiind situată în SUA și China.

Raportul avertizează asupra creșterii decalajului digital între națiunile care construiesc și controlează sistemele de inteligență artificială și cele care le consumă, acestea din urmă purtând adesea o povară disproporționată asupra mediului, cauzată de extracția mineralelor și deșeurile electronice.

Două forțe principale modelează amprenta operațională a inteligenței artificiale: cât de mult o folosim și cum o folosim. Aceasta implică toate sarcinile pe care le îndeplinesc modelele de inteligență artificială, de la generarea de text și cod până la imagini și videoclipuri. Fiecare dintre aceste sarcini necesită niveluri diferite de efort computațional.

Alegerea modelului contează, de asemenea, deoarece fiecare sistem de inteligență artificială îndeplinește aceste sarcini cu costuri energetice și de mediu distincte.

Raportul mai susține că inteligența artificială responsabilă necesită o guvernanță completă a lanțului valoric, de la aprovizionarea cu minerale până la reciclare și eliminare în siguranță. În document se solicită o combinare a capacității și a administrării mediului - gândindu-se atât la ceea ce poate face inteligența artificială pentru noi, cât și la protejarea mediului natural.

Aceasta ar însemna transparența cu privire la datele de mediu ca parte obișnuită a dezvoltării inteligenței artificiale, atât la nivel de model, cât și la nivel de sarcină, și încorporarea cererii proiectate de inteligență artificială în planificarea climatică și energetică.

Inteligența artificială responsabilă este crucială, deoarece țările promovează și adoptă inteligența artificială în guvern și în sectorul public.

La Aotearoa, Noua Zeelandă, guvernul a lansat o strategie națională pentru AI și un cadru de inteligență artificială pentru servicii publice. Deși cadrul a fost inspirat de principiile AI bazate pe valori ale OCDE, inclusiv dezvoltarea incluzivă și durabilă, nu există nicio cerință pentru transparenă cu privire la efectele asupra mediului și nicio autoritate de reglementare nu compilează consumul de energie sau emisiile.

În mod similar, în Australia, îmbunătățirea serviciilor publice face parte din planul național privind AI. De exemplu, Arhiva Națională de Film și Sunet din Australia a creat Bowerbird, un motor de transcriere audio și video în masă bazat pe învățare automată, pentru a documenta materialele. Departamentul pentru Afacerile Veteranilor a dezvoltat un instrument de demonstrare a conceptului pentru a vedea dacă AI poate ajuta la accelerarea procesării cererilor.

Ambele țări adoptă o abordare deliberată de reglementare ''ușoară'' și bazată pe principii în ceea ce privește AI. Dar această abordare riscă să treacă cu vederea costul tot mai mare de mediu al AI, care nu poate fi rezolvat prin îmbunătățirea acesteia.

Mediul natural este fundamental pentru economie, cultură și bunăstare și trebuie să fie în centrul gândirii noastre. Este timpul să regândim strategia de inovare în domeniul inteligenței artificiale și să ne concentrăm asupra unui viitor tehnologic sustenabil, se mai arată în raportul ONU. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea)