Cercetători australieni avertizează că revenirea așteptată a fenomenului El Nino, un fenomen climatic care ar putea fi deosebit de puternic în 2026, riscă să devasteze recifele de corali, deja slăbite de evenimente succesive de albire, transmite vineri AFP.

El Nino apare de obicei la fiecare doi până la șapte ani. Ultimul episod a fost în 2023-2024. Acest fenomen reprezintă una dintre fazele unui ciclu natural în Oceanul Pacific, care începe de obicei primăvara și afectează treptat temperaturile, vânturile și clima de pe glob în lunile următoare. Pentru unele regiuni, acest lucru duce la secete, pentru altele la ploi torențiale.

Experții anticipează din ce în ce mai mult revenirea fenomenului El Nino în acest an, într-o formă deosebit de intensă.

Acest lucru reprezintă o veste proastă pentru recifele de corali, deoarece fenomenul este sinonim cu creșterea temperaturii mării și cu reducerea acoperirii cu nori.

'Toate evenimentele globale de albire a coralilor au avut loc în anii El Nino', notează Clint Oakley, specialist în nevertebrate marine la Universitatea Victoria din Wellington. El și-a exprimat 'teama, dar nu și surpriza' față de perspectiva unui puternic El Nino, 'sever și devastator pentru multe recife'.

Supraviețuirea coralilor depinde de relația lor cu un tip de alge care trăiește în structura pe care o construiesc și care, la rândul lor, le furnizează nutrienți prin fotosinteză.

Dar, din motive necunoscute cercetătorilor, acest sistem se prăbușește atunci când apa mării se încălzește excesiv: algele părăsesc apoi coralul sau sunt alungate. Aceste organisme conferă coralilor culorile lor caracteristice. Odată dispărute, lasă în urmă o structură albicioasă din ce în ce mai lipsită de nutrienți și, prin urmare, în pericol.

Dacă apa se răcește suficient de repede, coralul poate supraviețui cu rezervele sale până când algele se vor întoarce. Dar va fi malnutrit, vulnerabil la infecții și va dispune de mai puțină energie pentru reproducere.

'Și dacă apele au nevoie de prea mult timp pentru a se răci sau căldura este prea extremă, atunci îi va lipsi hrana și va muri', explică Jen Matthews, cercetător la Universitatea de Tehnologie din Sydney.

Deși albirea periodică și localizată a coralilor este un proces natural și chiar sănătos, aceasta devine problematică atunci când este repetată și masivă - ceea ce este acum norma, având în vedere creșterea temperaturilor oceanelor. Deoarece, dacă coralii albesc înainte de a-și reveni și de a fi capabili să se reproducă din nou, 'situația nu poate decât să se înrăutățească', explică Clint Oakley.

Ultimul eveniment major de albire a coralilor a fost declarat în 2024.

În Caraibe, unele tipuri de corali sunt acum funcțional extincte. Marea Barieră de Corali, la nord-estul Australiei, a pierdut 15 până la 40% din acoperirea sa de corali în mai multe locații între 2024 și 2025.

Un El Nino puternic ar crește temperaturile mării, care sunt deja adesea prea ridicate pentru corali. 'Temperatura medie a mării în ultimii ani este aceeași ca la vârful evenimentului global de albire din 1998', notează Clint Oakley.

Unele tipuri de corali s-au dovedit rezistente în apele mai calde. Cercetătorii experimentează, de asemenea, tehnici de protejare a recifelor, inclusiv geluri nutritive, metode de umbrire și inginerie genetică.

'Există multe strategii de gestionare cu adevărat importante și inovatoare', subliniază Jen Matthews, 'dar acestea doar câștigă timp'.

Revenirea finală a fenomenului El Nino este însă 'probabilă, dar intensitatea și durata sa sunt încă incerte', notează Kimberley Reid, specialistă în științe atmosferice la Universitatea din Melbourne.

'El Nino este o piesă a puzzle-ului care influențează vremea într-o anumită locație, dar există și alți factori, cum ar fi temperaturile oceanice locale și vânturile care bat în Oceanul Indian', subliniază cercetătoarea.

Chiar și fără El Nino, perspectivele pe termen lung sunt sumbre. Până la jumătate din recifele de corali ale planetei au dispărut în ultimele decenii, reducând ecosistemele care servesc drept refugiu și zone de creștere pentru nenumărați pești și ajută la protejarea liniilor de coastă de valurile de furtuni, mai notează AFP. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)