Descoperirea ''oxigenului întunecat'' în adâncurile marine ''contravine în mod fundamental termodinamicii'' (articol)
Un studiu din 2024 care prezenta descoperirea unei surse complet noi de oxigen în adâncurile mării - numită ''oxigen întunecat'' - a fost eronat, inconsistent cu cercetările anterioare și ''fundamental în contradicție cu termodinamica'', susțin criticii săi într-un nou articol de opinie prin care solicită retragerea respectivului studiu, transmite vineri Live Science.
În ciuda acestor argumente, cercetătorii din spatele studiului din 2024 au anunțat recent că vor trimite, în luna mai, roboți pe fundul mării între Mexic și Hawaii pentru a confirma descoperirile și a determina ce cauzează fenomenul.
Dar chiar și fără această nouă investigație, ''avem mai mult decât suficiente dovezi pentru a infirma toate afirmațiile (criticilor)'', a declarat pentru Live Science într-un e-mail autorul principal al studiului, Andrew Sweetman, profesor și lider al grupului de cercetare în ecologia și biogeochimia fundului mării de la Asociația Scoțiană pentru Științe Marine. O parte din aceste dovezi sunt în prezent în curs de revizuire pentru publicare în revista Nature Geoscience, unde a fost publicat studiul original, a spus Sweetman.
Studiul din 2024 susținea că niște noduli metalici de mărimea unui cartof, de pe fundul mării, ar putea diviza apa mării prin electroliză pentru a produce oxigen întunecat, numit așa deoarece nu există lumină implicată în reacția sugerată. Dacă descoperirea va rezista examinării atente, va schimba radical înțelegerea noastră asupra producției naturale de oxigen, va contesta ideea larg răspândită că fundul mării adânc este un rezervor de oxigen și va ridica o serie de întrebări cheie despre originea vieții pe Pământ.
Însă, în articolul de opinie, publicat în decembrie 2025 în revista Frontiers in Marine Science, criticii spun că metodele studiului au fost discutabile, iar cercetătorii nu au furnizat suficiente dovezi pentru a-și susține afirmațiile.
''Am descărcat datele și am retranscris totul'', a spus Anders Tengberg, coautor al articolului de opinie. ''Totul pur și simplu contrazice afirmația'', a declarat pentru Live Science Tengberg, manager de produs și consilier științific la compania de tehnologie a apei Aanderaa-Xylem și cercetător la Universitatea din Goteborg, Suedia.
Se pare că autorii studiului din 2024 nu și-au ventilat corespunzător echipamentul de măsurare odată ce acesta a ajuns pe fundul mării, au declarat Tengberg și Per Hall, coautor al articolului de opinie și profesor emerit de științe marine la Universitatea din Goteborg, într-un interviu comun. Drept urmare, oxigenul prins în interiorul echipamentului ar fi putut denatura concentrațiile de gaz măsurate pe fundul mării - un efect nedorit împotriva căruia Tengberg, Hall și colegii săi au avertizat într-un studiu din 2021.
Chiar dacă Sweetman și colegii săi ar fi măsurat corect concentrațiile de oxigen în studiul lor, mecanismul pe care l-au oferit pentru modul în care oxigenul a fost produs de acești bulgări metalici, cunoscuți și sub numele de noduli polimetalici, nu are sens, a spus Angel Cuesta Ciscar, profesor de electrochimie și chimie fizică la Universitatea din Aberdeen, Scoția, și coautor al articolului de opinie.
''Această explicație a modului în care se formează este pur și simplu imposibilă, deoarece încalcă legile termodinamicii'', a declarat Cuesta Ciscar pentru Live Science. ''Termodinamica îți spune ce este posibil și ce nu este posibil dacă legile Universului sunt ceea ce credem noi că sunt. Până acum, în patru secole de știință, nimeni nu a reușit să demonstreze că legile termodinamicii nu se aplică''.
Sweetman și colegii săi și-au tras concluziile inițiale din experimentele pe care le-au efectuat în Zona Clarion-Clipperton (CCZ), un platou submarin abisal gigantic, cu o adâncime de 4.000 până la 6.000 de metri, în nordul Oceanului Pacific, între Mexic și Hawaii. Zona CCZ este plină de noduli polimetalici, care sunt acumulări de cobalt, nichel, mangan și alte metale esențiale pentru producerea de baterii și electronice, ceea ce o transformă într-o țintă pentru companiile de explorare minieră în adâncime.
Cercetătorii au primit finanțare pentru studiu de la The Metals Company, o firmă canadiană de minerit în adâncime, și de la UK Seabed Resources, o filială a filialei britanice a Lockheed Martin, specializată în mineritul în adâncime. Cu toate acestea, rezultatele, publicate într-un moment pe care autorii articolului de opinie l-au caracterizat drept ''critic'' în ceea ce privește dezvoltarea reglementărilor internaționale pentru mineritul în adâncime, au sugerat că exploatarea nodulilor polimetalici ar putea avea un impact mai mare asupra ecosistemului decât se credea anterior.
Studiul a descris emisii constante de oxigen de pe fundul mării pe care Sweetman și colegii săi le-au atribuit nodulilor polimetalici. Mai exact, cercetătorii au propus că diferența de potențial electric dintre ionii metalici din noduli ar putea duce la o redistribuire a electronilor, declanșând un curent electric ce ar putea descompune apa de mare în hidrogen și oxigen.
Rezultatul a părut inițial semnificativ, dar când Tengberg și colegii săi au analizat mai atent, ''a devenit clar că nu putea fi adevărat'', a spus el. Sweetman a folosit camere speciale pentru a măsura concentrațiile de oxigen de pe fundul mării, care trebuie spălate cu apă de fund înainte de începerea monitorizării, pentru a evita contaminarea cu bule de gaz.
În mod tradițional, experimentele submarine de mare adâncime de acest tip măsoară și alte gaze pentru a obține o imagine clară a mediului și a chimiei sale, dar Sweetman și colegii săi nu au furnizat aceste date, a spus Tengberg. În mod special, niciun studiu anterior nu a constatat producția de oxigen din nodulii polimetalici de pe fundul mării, au scris Tengberg și colegii săi în articolul de opinie.
Studiul din 2024 nu a prezentat date din ''experimente de control negativ'', care în acest caz ar fi fost incubări fără noduli polimetalici pentru a confirma absența producției de oxigen atunci când nodulii nu sunt prezenți, au scris criticii. Dar, conform articolului de opinie și a unei lucrări pre-print din 2024 de pe serverul Earth ArXiv, care nu a fost evaluată inter pares, aceste date există - și arată producția de oxigen chiar și în absența nodulilor.
''Acest lucru sugerează cu tărie că producția de oxigen este un artefact experimental'', a spus Hall. Creșterea ar fi putut rezulta din bulele de oxigen care au fost prinse și s-au dizolvat treptat în interiorul camerelor după ce au ajuns pe fundul mării și au stat acolo neventilate, a adăugat el.
Electrochimiștii din echipa care a realizat articolul de opinie au oferit argumente suplimentare pentru motivul pentru care este puțin probabil ca nodulii polimetalici să fie o sursă de oxigen la adâncimea fundului mării. În primul rând, electroliza apei de mare necesită o cantitate semnificativă de energie și nu poate avea loc spontan, au susținut ei. Și Sweetman și colegii săi nu au identificat o sursă de energie suficient de mare pentru a genera o sarcină electrică și a diviza apa de mare, au spus ei.
''Explicația pe care o propun Sweetman și colaboratorii săi este echivalentă cu sugerarea că există energie creată din nimic'', a spus Cuesta Ciscar. ''Știm că energia din Univers este constantă și nu este creată din nimic''.
Studiul nu a furnizat nici măsurători ale concentrației de hidrogen care să susțină ideea electrolizei apei de mare. Pentru fiecare moleculă de oxigen produsă prin electroliza apei, se formează și două molecule de hidrogen, așa că prezența hidrogenului este un semnal revelator al reacției.
Ca răspuns la argumentele din articolul de opinie, Sweetman a spus că el și echipa sa nu pot răspunde în mod semnificativ până când nu se încheie revizuirea dovezilor lor suplimentare la Nature Geoscience (NG). ''Dacă replica trimisă spre publicare NG este respinsă, vom trimite, desigur, un răspuns la articolul din Frontiers'', a spus el.
Cercetătorii se pregătesc acum pentru o expediție de primăvară în regiunea CCZ, unde vor desfășura două module extrem de specializate pentru a identifica exact cum poate fi produs oxigenul întunecat. Proiectul este finanțat de Nippon Foundation, o organizație privată din Japonia care promovează munca umanitară, diplomația și dezvoltarea maritimă industrială. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea)
* Sursa foto: NOAA Office of Ocean Exploration and Research, 2019 Southeastern U.S. Deep-sea Exploration / www.livescience.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Japonia/ Record de precipitații la Tokyo, cu 37 de zile ploioase consecutive
Un weekend însorit la Tokyo a pus capăt unei serii record de 37 de zile ploioase consecutive în capitala Japoniei, a anunțat luni agenția meteorologică japoneză, citată de AFP. Sezonul ploios se manifestă de obicei în acest megalopolis în luna iunie, însă anul acesta capitala Tokyo a fost afectată de averse regulate pe tot parcurs
Cercetătorii apelează la AI pentru a identifica enzime care pot descompune poluanții plastici
Oameni de știință din Australia apelează la biotehnologii bazate pe inteligență artificială (AI) pentru a identifica enzime capabile să descompună plasticul și alți poluanți nocivi, transmite luni Xinhua. Cercetătorii combină tehnologia de învățare automată (machine learning) cu biochimia pentru a analiza milioane de enzime stocate &icir
Mesaje ''SOS'' gigantice în albia secată a unui lac de la granița franco-elvețiană (GALERIE FOTO)
Lipsit de apă aproape toată vara, Lacul Brenets, situat la granița franco-elvețiană, are albia aproape complet secată, acoperită de vegetație, iar localnicii au scris recent în albie mesajele ''AJUTOR'' și ''SOS'' cu litere gigantice, transmite vineri AFP. Yvan Durig, proprietarul și căpitanul companiei de
VIDEO O persoană a murit în urma furtunilor abătute asupra insulei Creta
Furtunile și ploile torențiale s-au dezlănțuit asupra Cretei și a numeroaselor insule din Marea Egee, un deces fiind confirmat până la această oră, informează DPA. Un păstor și-a pierdut viața după ce a fost luat de apele provenite de la inundații într-o zonă muntoasă din Creta, au anunțat serviciile de urgență. P&ac
Indonezia / Două noi insule au apărut după erupția vulcanului Anak Krakatau
Două noi insule au apărut în apropierea vulcanului indonezian Anak Krakatau în urma erupțiilor de luna trecută care au paralizat principalul aeroport al țării, a declarat vineri un oficial, potrivit AFP. Insulele sunt situate la cel puțin 1 kilometru de muntele Anak Krakatau, potrivit imaginilor satelitare, a indicat Centrul pentru vulcanologie și
Râurile din Europa au atins cel mai scăzut debit de vară din ultimii peste 30 de ani
Râurile și fluviile din Europa au înregistrat cele mai scăzute debite medii din perioada de vară de la începutul înregistrărilor, în 1992, în timp ce mările din jurul continentului au fost în 2026 neobișnuit de calde, a declarat vineri Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene (UE), transmite agenția de pres
Uraganul Rachel crește în intensitate până la categoria a 3-a și amenință coastele Mexicului
Uraganul Rachel a atins joi categoria a 3-a, după ce s-a intensificat 'rapid' în timp ce avansa în largul coastelor mexicane de la Oceanul Pacific, conform informațiilor furnizate de Serviciul Meteorologic Național (SMN) din Mexic, informează agenția de presă EFE. Ochiul uraganului se afla joi, la ora locală 15:00 (21:00 GMT), la 390 km sud
Europa/ Nivel record de stres termic în timpul celei mai calde veri înregistrate vreodată
Un procent record de 52% din teritoriul Europei a fost expus unui stres termic intens în timpul verii excepțional de calde care a afectat continentul în acest an, a indicat vineri observatorul climatic al Uniunii Europene (UE), citat de AFP. Continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume s-a confruntat, pe fondul schimbărilor climatice, cu
Un lac din Grecia care s-a micșorat expune impactul rapid al schimbărilor climatice
Înainte de instalarea secetei, lacul Koroneia din nordul Greciei era o zonă umedă protejată, un refugiu pentru mii de păsări migratore și acvatice inclusiv flamingo, precum și un magnet pentru turiști și pentru pescari și fermierii locali, informează joi Reuters. În prezent, după un deceniu de precipitații insuficiente și irigații excesive, lacul,
Bilanțul deceselor în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din Nepal a urcat la 34
Bilanțul deceselor în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din Nepal a urcat la cel puțin 34, au spus miercuri autoritățile, iar cel mai mare pod suspendat din țară a fost închis din cauza avariilor, informează DPA. Potrivit unui purtător de cuvânt al Autorității naționale pentru reducerea riscului și managementul în caz de dezast
Topirea ghețarilor se accelerează; un nou an 'catastrofal' în Elveția
Ghețarii elvețieni au trecut printr-un nou an 'catastrofal', pierderea volumului lor ajungând la aproape 20% în cinci ani. Acesta este al doilea cel mai sumbru bilanț anual după 2022, conform unui studiu publicat joi și citat de AFP. Conform datelor Rețelei elvețiene de monitorizare glaciologică (Glamos), ghețarii elvețieni au pierdut &icir
Un rechin blocat într-un canal din Coreea de Sud a atras 600.000 de vizitatori
Un rechin care a rămas blocat într-un canal din orașul-port Busan, Coreea de Sud, a devenit recent o atracție neobișnuită după ce, potrivit municipalității, 600.000 de persoane au venit să-l vadă în ultimele două săptămâni, informează miercuri Reuters. Rechinul, cu o lungime de 3,5 metri, a fost zărit pentru prima dată î
Uraganul Polo se îndreaptă spre statul mexican Sonora, după ce a adus ploi abundente în Baja California Sur
Uraganul Polo a adus ploi abundente în jumătatea sudică a peninsulei mexicane Baja California în cursul dimineții de marți, iar meteorologii estimează că acesta va atinge uscatul în statul Sonora în orele următoare, informează Reuters. Polo, un uragan de categoria 1, ar urma să lovească orașul costier Guaymas din statul
Tokyo se confruntă cu cea mai lungă serie de zile ploioase din istoria înregistrărilor sale
Tokyo a înregistrat marți cea de-a 34-a zi consecutivă cu ploaie, care marchează cea mai lungă serie observată vreodată de la începutul din 1886 al statisticilor sale comparabile, a anunțat Agenția Meteorologică din Japonia (JMA), citată de AFP. Deși sezonul ploilor se încheie în mod normal în luna iulie la Tokyo,
Nepal: Căutări suspendate după o avalanșă care a acoperit 16 persoane sub un strat gros de zăpadă
Autoritățile din Nepal au suspendat marți, din cauza vremii nefavorabile, operațiunile de căutare a 12 persoane date dispărute după o avalanșă produsă în Himalaya, care a ucis deja patru oameni și care ar putea fi considerată cea mai gravă catastrofă ce a lovit o expediție montană în această țară în ultimii zece ani, informează AFP.